Aleșii nu s-au remarcat niciodată printr-o respectare deplină a regulilor și regulamentelor, venind de multe ori cu diverse explicații alambicate și forțări ale regulamentului pentru a-și justifica acțiunile. Ce s-a întâmplat astăzi depășește însă imaginația chiar și a celor care nu mai au niciun fel de încredere în parlamentarii care ar trebui să-i reprezinte în forul care este "inima și mintea națiunii”, după cum spunea cu emfază președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Toată "saga” a pornit de la adoptarea de către Guvern, vineri, a unor ordonanțe în domenii care fac obiectul legilor organice.

Potrivit art. 115 din Constituție, alin. (5): "Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere”. 

Cum poate fi convocată sesiunea extraordinară

În temeiul dispozițiilor art. 66 alin. (2) și (3) și art. 115 alin. (5) din Constituția României, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a emis luni decizia privind convocarea pentru marți a Camerei în sesiune extraordinară.

În aceeași zi, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și-a delegat atribuțiile, de marți până vineri, vicepreședintelui Florin Iordache, potrivit deciziei publicate în Monitorul Oficial. Ce spune art.66 La alin. (2) se arată că Senatul și Camera Deputaților se întrunesc și în sesiune extraordinare, la cererea președintelui României, a Biroului Permanent al fiecărei camere ori a cel puțin unei treimi din numărul deputaților și al senatorilor.

Convocarea camerelor se face de către președinții acestora, potrivit alin. (3). 

La cererea cui s-au întrunit camerele? La cererea nimănui.  

Știind că e nevoie de convocarea celor două camere pentru a asigura legalitatea ordonanțelor de urgență pe care urma să le adopte Guvernul, liderul Camerei Deputaților I-a anunțat pe aleși încă de acum două săptămâni că intenționează să convoace o sesiune extraordinară. Pe 29 iulie, deputatul USR Iulian Bulai a dezvăluit pe Facebook conținutul unui sms primit de la Liviu Dragnea. 

”Al doilea sms primit de la Liviu Dragnea. Intenționează convocarea unei sesiuni extraordinare peste 3 zile. Vă anunț de pe acum ca nu voi putea să particip. Sper să nu ne luați prin surprindere cu deciziile pe care le veți lua in mod extraordinar, domnule președinte! De asemenea spre deosebire de sesiunea extraodinară din ianuarie pe care ați inițiat-o dar la care nu ați participat, sper să participați la această sesiune. Lumea e la munte si la mare, în mijloc de vară asta mai lipsea. Oare ce e asa de urgent de nu mai poate aștepta încă 4 săptămâni? Aflam acuși”,

a comentat Iulian Bulai.

Speranță deșartă. Liviu Dragnea nu a venit la Parlament, dat fiind că e în vacanță.

 În lipsa lui, "maestrul” responsabil cu organizarea "caricaturii” de ședință  a fost nimeni altul decât Florin Iordache, artizanul controversatei OUG 13. 

Iordache se încurcă în explicații

Florin Iordache a explicat astăzi senin, și în plenul Camerei și în fața jurnaliștilor, că un Birou Permanent se poate convoca prin telefon.

De fapt, n-a fost un Birou Permanent, ci o consultare telefonică a  secretarului general cu membrii Biroului Permanent și cu liderii de grup. Și n-a fost nici o consultare prin telefon, ci o ședință informală.

Și nu s-a dat un vot, că nu avea cum, dat fiind că nu a fost o ședință. Ba s-a dat un vot. Detalii privind modul în care s-a încurcat în declarații Florin "Altă întrebare" Iordache, aici.

Indiferent ce a fost, s-a decis ca marți la ora 15:00 să aibă loc plenul.

"PSD a inventat convocarea prin telefon. Te sună: «-alo, sunt de la secretariatul general, dl Ghinea? -Da. Dl președinte Dragnea convoacă sesiune extraordinară, sunteți de acord? --Nu. - Bine, pa»”, a povestit pe Facebook deputatul USR Cristian Ghinea.

În realitate, Biroul Permanent a fost programat marți, de la ora 11:00, dar nu a putut avea loc din lipsă de cvorum.

Dacă ședința Biroului Permanent nu a putut avea loc, plenul a făcut treaba acestuia, după cum a explicat Iordache: "În Biroul Permanent de astăzi, de la ora 11:00, nu aveam decât să urmăm o procedură foarte clară, aceea de a solicita unei comisii sau mai multor comisii care să avizeze și alte comisii care trebuie să facă raportul pe fond. Datorită faptului că nu am avut astăzi cvorum în Bp, toate aceste lucruri, respectiv trimiterea la Comisia de învățământ și avizele necesare care vor veni, le-a făcut plenul”.

Plen care nici el nu a avut cvorum. Doar 102 din 326 de deputați au fost prezenți.

Și pentru asta s-a găsit justificare în Regulamentul Camerei Deputaților. Regulament care nu spune nicăieri că o ședință poate avea loc în lipsa cvorumului. Această explicație, folosită și în trecut, se bazează pe art. 146 alin. (3) din Regulament, care spune că "verificarea întrunirii votului se dispune numai la ședințele de vot final". Mai multe articole precizează însă clar că votul în diverse situații - legi, hotărâri, moțiuni - trebuie să se facă "sub condiția respectării cvorumului legal".

Eugen Nicolicea (PSD) a venit și cu o altă justificare, desprinsă dintr-o hotărâre a Curții Constituționale:

"Normele regulamentare trebuie să asigure procedural posibilitatea ca Parlamentul să se poată pronunța asupra problemelor pentru finalizarea cărora de cere un vot. Normele regulamentare nu trebuie să permită o tergiversare, o amânare sine die a deciziei parlamentare. Normele regulamentare sunt constituționale, dacă asigură desfășurarea normală, responsabilă și rezonabilă a vieții parlamentare".

Nicolicea a mai explicat că absența nemotivată a unor parlamentari ai opoziției reprezintă "un abuz procedural" în sensul stabilit de CCR.

Deputatul UDMR Márton Árpád-Francisc a atras atenția că există și o decizie "clară" a CCR care a stabilit că hotărârile Camerei Deputaților se adoptă cu majoritatea celor prezenți, sub condiția existenței cvorumului de ședință.

Scenariu asemănător și la Senat. Un ministru aflat puțin în incompatibilitate

La Senat a fost cvorum la Biroul Permanent, dar el a fost obținut prin prezența ministrului Apărării, Adrian Țuțuianu, care este și secretar al acestui for de conducere al Parlamentului.

Fapt care îl plasează pe Țuțuianu într-o poziție de incompatibilitate, potrivit liderului senatorilor liberali, Mario Oprea, lucru negat de liderul Senatului, Călin-Popescu Tăriceanu.

Oprea se bazează pe Legea 161 din 2003, care, la art. 81 alin. (1) spune: "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, potrivit Constituției, cu excepția celei de membru al Guvernului".

Și Florin Iordache a recunoscut că ministrul Apărării nu avea ce căuta în Biroul Permanent.

Întrebat dacă un ministru poate participa ca membru cu funcție de conducere într-o ședință de conducere a Parlamentului, Iordache a spus că "fără îndoială, nu".

Tăriceanu susține însă că Țuțuianu nu este în incompatibilitate, deoarece Regulamentul Senatului nu prevede o interdicție expresă privind prezența în Bp a unui ministru, așa cum se întâmplă la Cameră.

Cvorum nu a existat nici în plenul Senatului - fiind prezenți doar 58 din cei 136 de senatori.

Ședința a fost suspendată după 10 minute, timp în care au fost repartizate către comisii ordonanțele privind pensiile speciale și indemnizația pentru creșterea copilului, cu termen de depunere a raportului 31 august, astfel încât vor putea fi publicate în Monitorul Oficial și intra în vigoare.

Mario Oprea a explicat la tribună că senatorii liberali sunt prezenți, dar nu participă la acest "simulacru de ședință".

Din punctul de vedere al liberalilor, nu s-a declanșat nicio ședință extraordinară și a avut loc o încălcare a Regulamentului nefiind doi secretari la prezidiu.

Ce urmează

PNL și USR și-au anunțat intenția de a sesiza CCR. Acel CCR.