În timp ce în Turcia se petrec schimbări importante, care ar putea transforma profund această țară, îndepărtând-o de valorile europene, România susține la nivel oficial continuarea negocierilor de aderare.

Vineri, 21 aprilie: ”Secretarul de stat pentru afaceri strategice și bilaterale în spațiul euroatlantic a exprimat sprijinul constant al României pentru continuarea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, pe baza criteriilor stabilite, proces ce este în beneficiul ambelor părți”, anunță MAE, într-un comunicat referitor la vizita de lucru la Ankara a secretarului de stat, George Ciamba, în perioada 20-21 aprilie 2017. 

Duminică, 16 aprilie: Într-un referendum marcat de nereguli, turcii au votat în favoarea modificării Constituției și extinderii prerogativelor președintelui Recep Tayyip Erdogan.

Principalele schimbări în urma transformării Turciei în republică prezidențială: 

  • abolirea funcției de premier, responsabilitățile acestuia fiind preluate de președinte. 
  • Parlamentul nu va mai monitoriza miniștrii și nu va mai avea nici dreptul să inițieze moțiuni de cenzură.
  • președintele nu va mai fi neutru, ci își va putea menține afilierea politică la care până acum era nevoit să renunțe după alegeri.
  • șeful statului va putea numi patru din totalul de 13 judecători ai celei mai înalte instanțe judiciare din țară.

În plus, dată fiind modificarea Constituției, Recep Tayyip Erdogan va putea să aibă încă două mandate la președinție, ceea ce ar însemna că poate rămâne la conducerea statului până 2029. (Detalii, aici)

Luni, 17 aprilie: Cu excepția președintelui american, care l-a felicitat pe Erdogan pentru câștigarea referendumului, liderii și politicienii occidentali au fost mai degrabă reticenți în a saluta rezultatul în urma căruia Turcia riscă să se transforme într-un stat autocrat sau chiar într-o dictatură. 

Mai mult, politicieni germani și austrieci au cerut sistarea imediată a negocierilor de aderare a Turciei la UE, suspendarea livrărilor de armament către această țară, precum și retragerea soldaților germani aflați la baza de la Incirlik. (Detalii, aici)

Autoritățile române nu au avut nicio reacție. 

Vineri, 21 aprilie: Comunicatul MAE despre la vizita la Ankara are un ton cât se poate de pozitiv. 

Citate din comunicat:

  • ”dorința reciprocă de a consolida cooperarea celor două părți, pornind de la opiniile convergente asupra dosarelor de actualitate în plan regional și global”. 
  • ”secretarul de stat George Ciamba a relevat importanța Turciei, ca partener-cheie, cu rol major în securitatea regiunii și a exprimat interesul părții române pentru aprofundarea relațiilor, în special în domeniul economic, reliefând faptul că Turcia este primul partener comercial al României din afara UE, ceea ce demonstrează potențialul deosebit de dezvoltare, în continuare, a cooperării între cele două țări”.
  • ”În contextul excelentei cooperări bilaterale și dat fiind interesul tot mai mare al companiilor din Turcia pentru România, a fost solicitat sprijinul Ankarei pentru aderarea României la OCDE”.
  • ”George Ciamba a exprimat solidaritatea cu Turcia, sprijinul ferm pentru lupta împotriva terorismului și condamnarea tuturor formelor de manifestare ale acestuia, subliniind, totodată, contribuția României la efortul internațional în această privință”.
  • ”Cu privire la relațiile UE-Turcia, secretarul de stat pentru afaceri strategice și bilaterale în spațiul euroatlantic a exprimat sprijinul constant al României pentru continuarea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, pe baza criteriilor stabilite, proces ce este în beneficiul ambelor părți. A arătat, totodată, că provocările comune necesită un răspuns comun, pledând pentru continuarea cooperării UE-Turcia în privința gestionării migrației și evidențiind, în context, contribuția României la Facilitatea pentru refugiații sirieni din Turcia”.
În ceea ce privește referendumul, MAE își exprimă speranța că modificările vor fi implementate prin dialog și consens:  

 

Partea română a luat notă de rezultatele preliminare ale referendumului din Turcia privind modificarea Constituției, derulat la 16 aprilie a.c. și a exprimat speranța că, în deplin respect față de dreptul cetățenilor turci de a decide asupra cadrului constituțional propriu, procesul de implementare a rezultatelor referendumului se va desfășura prin dialog și consens la nivelul tuturor forțelor politice și al reprezentanților societății civile din Turcia.

Comunicatul integral al MAE poate fi citit aici.

Între timp, să vedem ce mai zice Erdogan:

Duminică, 16 aprilie: Șeful statului turc anunță începerea imediată a unui dialog cu premierul Binali Yildirim și cu opoziția naționalistă privind reintroducerea pedepsei cu moartea.

Luni, 17 aprilie: Într-un discurs virulent, președintele turc aduce în discuție posibilitatea organizării unui referendum privind continuarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană: ”Ne fac să așteptăm de 54 de ani la porțile Uniunii Europene, nu-i așa? (...) Vom merge în fața poporului și vom asculta decizia sa (...) Uniunea Europeană amenință cu blocarea negocierilor. Sincer să fiu, nu este foarte important pentru noi. Să ne comunice decizia lor!".

După ce reprezentanții OSCE și ai Consiliului Europei, care au monitorizat referendumul, au publicat un raport preliminar critic, Erdogan a precizat că Ankara nu va ține cont de niciun raport: 

Miercuri, 19 aprilie: În cursul dimineții, Premierul Binali Yildirim susține că oamenii nu au dreptul să iasă în stradă pentru a protesta față de neregulile de la referendum.

După-amiază, 38 de persoane au fost reținute la Istanbul în legătură cu protestele de stradă pașnice care au avut loc duminică.

 

Cum s-a văzut rezultatul referendumului în presă

Imediat după anunțarea rezultatului, publicațiile occidentale au tras un semnal de alarmă privind drumul către care se îndreaptă Turcia. Verdictul cel mai dur aparține CNN: ”Democrația a murit astăzi în Turcia”.

Economistul turc Dani Rodrik, profesor la John F. Kennedy School of Government din cadrul Universității Harvard, a ajuns la această concluzie încă din 2010. 

Acesta consideră că Turcia va arăta ca Malaysia, în cel mai bun caz, sau ca Afganistan, în cel mai rău caz: ”O cale liberală, laică, cu toleranță pentru diversitate, libertăți civile și libertate de exprimare nu mai pare posibilă”.