În centrul atenţiei sunt acum protestele din Ungaria și Serbia. În urmă cu opt săptămâni, Europa privea la protestele din România, unde oamenii au ieşit pe stradă pentru a demonstra împotriva intenţiei Guvernului de a slăbi legislaţia anticorupţie.

"Ce s-a întâmplat cu protestele din România?", se întreabă jurnaliştii de la ARD Wien, încercând să afle care a fost finalitatea protestelor admirate în Europa şi nu numai.

Zilnic, în faţa sediului Executivului se mai aducă câţiva oameni, dar valul mare al protestelor s-a stins. Guvernul însă este în continuare în funcţie şi încearcă să treacă "pe uşa din dos" legile privind amnistirea unor infracţiuni, după ce a fost obligat să le retragă în urma protestelor, scrie ARD Wien.

"Sunt dezamăgită ... Românul începe lucrurile bine, dar nu le termină", spune o demonstrantă.

"Trebuie să recunosc că sunt foarte dezamăgit că am rămas atât de puţini. Eu vin în continuare aici, deoarece problema nu s-a rezolvat. Guvernanţii au acelaşi obiectiv ca şi înainte: să-şi salveze pielea şi să poată fura în continuare mai mult”, declară un alt demonstrant.

"Regimul Dragnea are practic totul sub control", consideră politologul Ioan Stanomir. El explică pentru ARD Wien faptul că social-democraţii lui Liviu Dragnea pot conduce "aproape după bunul plac", controlând Parlamentul, Guvernul, CCR, doar o parte din sistemul judiciar, în special procurorii anticorupţie, opunându-se măsurilor lor.

Statomir a mai explicat că, o dată în plus, s-a demonstrat că în România mişcările de rezistenţă nu durează: "Capitulăm mult prea repede în momentul în care ni se pare că ne-am atins scopul. Dar în realitate, ţinta nu a fost atinsă".