”Primarului nu poți să îi ceri, fiindcă nu este o funcție desemnată, constituțional nu poți să îi ceri să fie pregătit pentru această funcție, dar poți să îi ceri ca, după ce a fost ales, să parcurgă un anumit tip de formare, pentru că foarte mulți primari, asociațiile vin și ne spun un lucru care mi se pare foarte important: «Noi suntem puși să decidem, ni se cere să decidem și plătim pentru greșelile pe care le facem sau pentru că le fac ceilalți, cu toate că nu suntem specializați în administrație, cu toate că le-au semnat înaintea noastră juristul, au semnat alții»”, a afirmat, la Europa FM, Dîncu, relatează Agerpres.

El a susținut că sunt oameni care au renunțat să candideze din cauza faptului că ”mandatele nu sunt clare”, inclusiv abuzul în serviciu. Totodată, vicepremierul și-a exprimat speranța că CCR va defini mult mai bine abuzul în serviciu.

Întrebat dacă este pentru adoptarea unei decizii de dezincriminare a abuzului în serviciu în forma prevăzută în momentul de față în legislație, Vasile Dîncu a spus: "Trebuie să fie definite foarte clar mandatele. Ăsta este un lucru foarte important pe care o să-l facem noi prin legea, legile noi, schimbările din legile care guvernează administrația centrală și locală. Apoi trebuie să vedem în ce măsură anumite tipuri de atribuții până la urmă le poate exercita exclusiv primarul, în ce măsură avem o responsabilitate colectivă șamd".

El a afirmat că nu știe ce efecte are dezincriminarea. "Eu nu mă refer la acest lucru. Mă refer la clarificarea mandatelor. Adică trebuie să știm foarte clar, pentru că probabil că unele lucruri din abuzul în serviciu sunt făcute cu, să spunem, cu (...) rea-intenție, altele sunt făcute din neștiință", a spus Dîncu, evocând o ordonanță prin care să fie făcute clarificările necesare. 

Pe 15 iunie, CCR va discuta excepția de neconstituționalitate privind incriminarea abuzului în serviciu, excepție ridicată în mai multe dosare.