Comisia Europeană a propus, la începutul anului, acordarea unei asistențe macrofinanciare de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova. Evenimentele recente din această țară, în special modificarea legislației electorale în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția și ale Bruxellesului, au dus la discuții în contradictoriu în cadrul UE: PPE pledează pentru înghețarea fondurilor și impunerea unor condiționalități, în timp ce socialiștii, în special europarlamentarii români, nu au o problemă cu noua legislație electorală și cer ca banii să fie acordați. 

Aceste poziții divergente s-au manifestat și astăzi în plenul PE, unde s-a discutat situația din R. Moldova.

Din partea CE a vorbit comisarul pentru ajutor umanitar, Christos Stylianides, care a susținut că acordarea fondurilor va depinde de îndeplinirea unor condiții.

Totodată, oficialul CE a spus că va fi monitorizat în continuare modul în care autoritățile de la Chișinău țin cont de recomandările partenerilor internaționali în privința legilor electorale.

Comisarul a explicat că sprijinul bugetar vizează punerea în aplicare a unor reforme, astfel că fondurile nu vor fi transferate, dacă se constată că nu s-au făcut suficiente progrese pentru a justifica aceste plăți.

Stylianides a mai subliniat faptul că UE finanțează proiecte ce vizează dezvoltarea rurală, infrastructura, urmărind impactul concret asupra vieții cetățenilor moldoveni: ”Cu cât R. Moldova va face mai multe lucruri, cu atât va primi mai mult sprijin de la noi”.

Ce vor popularii români?

Cristi Preda a criticat faptul că Parlamentul de la Chișinău a votat modificarea legilor electorale, manifestând dispreț față de recomandările Comisiei de la Veneția și ale UE.

Preda a susținut că președintele Igor Dodon, un apropiat al lui Putin, și Plahotniuc, un apropiat al social-democraților români, au dorit prin această lege să elimine toate partidele cu excepția celor conduse de ei.

Prin urmare, Preda a propus suspendarea acordării ajutorului macro-financiar, precum și o monitorizare strictă.

Marian-Jean Marinescu regretă că R. Moldova nu e în pachet cu Balcanii de Vest în privința integrării europene, dar a apreciat că la momentul actual nu poate fi un stat-candidat, în condițiile în care ”foarte multe lucruri nu sunt în ordine”, în special în privința statului de drept și a luptei anticorupție.

”UE are o politică de vecinătate care dorește să aducă liniște...trebuie să continuăm această politică”,

a precizat Marinescu, punctând faptul că e nevoie de stabilirea unor condiții, de îndeplinirea lor și abia apoi să fie dați și banii.

Siegfried Mureșan a subliniat că moldovenii așteaptă reforme, astfel că UE trebuie să utilizeze toate instrumentele avute la dispoziție pentru accelerarea acestora.

De asemenea, Mureșan a susținut că acele condiționalități pentru acordarea banilor sunt dorite de cetățenii moldoveni, care nu mai vor ”cecuri în alb” pentru guvernanții de la Chișinău. În acest context, eurodeputatul a spus că majoritatea de la Chișinău a pierdut încrederea UE după modificarea legislației electorale.  

Cristian Bușoi a declarat că există dovezi și informații îngrijorătoare privind starea democrației, presiuni la adresa unor politicieni să-și schimbe opțiunea politică. Eurodeputatul PNL a pledat pentru condiționalități și a spus că s-ar putea lua în calcul și sancțiuni, deși ele i-ar afecta mai mult pe cetățenii moldoveni decât pe cei care conduc în prezent R. Moldova. 

La rândul ei, Monica Macovei (ECR) a reamintit că Uniunea a acordat Moldovei peste 300 milioane de euro în trei ani, dar Igor Dodon și Plahotniuc au venit cu diverse proiecte menite să scoată R. Moldova de pe axa europeană.

”Ne-au ignorat și pe noi și Comisia de la Veneția și au votat votul unimonal”, a spus Macovei, adăugând că Moldova trebuie să înceteze cu ipocrizia, deoarece trăiește din banii europeni, nu din banii lui Dodon, ai lui Plahotniuc și ai Rusiei. 

Social-democrații români doresc acordarea ajutorului către Chișinău

Victor Boștinaru a criticat discursul lui Cristian Preda, spunând că aproape înțelege ”frustrările PPE”.

”Am auzit în discursul colegului român o presupusă complicitate între social-democrații români și Dodon”, a afirmat ironic Boștinaru, amintind că Guv R. Moldova a participat la exercițiile militare din Ucraina, în pofida opoziției lui Dodon, că președintele a respins de două ori propunerea pentru funcția de ministru al Apărării, că Executivul a cerut trupelor ruse părăsirea Transnistriei.

El a mai spus că în prezent se discută amendarea Constituției pentru a introduce un articol privind integrarea europeană, pentru ca aceasta să nu poată fi împiedicată de un președinte precum Igor Dodon.

În ceea ce privește legea electorală, Boștinaru a afirmat că este democratică și include peste 80%din recomandările Comisiei de la Veneția.

”Dacă nu sprijinim R. Moldova azi o dăm pe gratis Rusiei”,

a conchis Victor Boștinaru. 

Andi Cristea a punctat faptul că Moldova rămâne o prioritate pentru Uniune și pentru PE.

El a precizat că toate forțele politice ar trebuie să se angajeze ”într-un dialog constructiv”.

Norica Nicolai (ALDE) a subliniat că cetățenii moldoveni trebuie să fie prioritatea, nu jocurile politice, susținând că ”proiectele care-i vizează pe cetățenii moldoveni trebuie să continue”.

”Altfel, ar însemna ca acele 100 de milioane să vină direct de la Moscova”, a spus Norica Nicolai, adăugând că reformele în R. Moldova continuă, iar creșterea economică este de 4%.