La solicitarea HotNews.ro, Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Sibiu precizat că a solicitat pe 25 martie 2016 radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al soților Iohannis, în cazul imobilului din centrul Sibiului pierdut în instanță, în 2015.

Pe lângă radierea din cartea funciară a soțiilor Iohannis, AJFP a cerut și suplimentarea certificatului de moștenitor legal al Statului Roman, "deoarece la data emiterii acestui certificat, 29.08.2008, situația imobilului din Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, era incertă, cauza aflându-se încă pe rolul instanțelor de judecată".

AJFP mai precizează, în răspunsul transmis HotNews.ro, că urmează să evalueze imobilul și să-l valorifice prin vânzare.

Cererea de radiere a dreptului de proprietate a familiei Iohannis din cartea funciară a avut loc la peste cinci luni după decizia Curții de Apel Brașov, din 12 noiembrie anul trecut.

Sentința a venit după 16 ani, cu zeci de procese, în care instanțe din Sibiu, Alba, Brașov și București au înclinat dreptul de proprietate când într-o parte, când în alta.

Pe 16 februarie, RISE Project a scris că statul român întârzie să-și reclame dreptul de proprietate asupra casei pe care Klaus Iohannis a pierdut-o, prin hotărâre irevocabilă, astfel că soții Iohannis încasează în continuare chiria imobilului al cărui titlu de proprietate le-a fost anulat.

Informația a reieșit dintr-un răspuns pe care Raiffeisen Bank l-a transmis la o întrebare adresată de RISE Project.

"Raifeissen Bank, în calitate de chiriaș, nu a fost notificată de către nicio instituție cu privire la schimbarea proprietarului. Plata chiriei se face, așadar, trimestrial, conform contractului comercial în vigoare”, scrie în răspunsul dat de bancă. (Detalii, aici)

O investigație a RISE Project publicată în august 2015 arată că imobilul pierdut a fost închiriat în 2001 băncii Raiffeisen. De atunci și până în prezent, a generat venituri totale de aproximativ 640.000 de euro, dintre care 320.000 le-au revenit soților Iohannis, potrivit contractelor de închiriere obținute de RISE Project de la Registrul Comerțului.

Nemulțumiți de sentință, Carmen și Klaus Iohannis au depus o contestație în anulare, iar pe 17 decembrie 2015 o cerere de strămutare.

Potrivit presei locale, citate de Agerpres, Klaus Iohannis reclamă în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Brașov nu îndeplinesc condiția de independență și imparțialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor.

Magistrații Curții de Apel Brașov au amânat, pe 25 ianuarie, pentru 6 iunie, dezbaterile din dosarul privind contestația în anulare.

Judecarea contestației în anulare nu afectează punerea în aplicare a deciziei pronunțate de Curtea de Apel Brașov.