Criza de la Guvern a afectat întreaga participare a președintelui Klaus Iohannis la Consiliul European de vară. Fie că a fost vorba despre întrebările jurnaliștilor, fie că au fost preocupările celorlalți lideri UE, acesta nu a putut evita subiectul.

Președintele Klaus Iohannis și-a petrecut cele două zile în care a avut loc, la Bruxelles, Consiliul European de vară răspunzând la mai multe întrebări ale jurnaliștilor, dar și ale liderilor statelor Uniunii Europene, legate de criza din țară de la Guvern, decât de problemele discutate la summit.

Jurnaliștii au cerut în repetate rânduri clarificări de la Iohannis cu privire la numirea noului premier - principala problemă a României la momentul actual -, atât joi, cât și vineri, în cea de-a doua zi de Consiliu. Întrebat fiind despre desemnarea noului prim-ministru, Iohannis a precizat, vineri, că șeful statului nu poate să facă altceva decât să asculte toate părțile și să tragă propriile concluzii.

"Președintele nu poate să facă altceva decât să asculte toate părțile și să tragă propriile concluzii. Acelea, pe urmă, se verifică pe real în Parlament", a afirmat Iohannis la finalul reuniunii Consiliului European.

Șeful statului a asigurat că va rezolva această problemă foarte rapid, refuzând să comenteze ideea unei "testării a majorității parlamentare".

"O să rezolv această problemă foarte repede. Voi desemna o persoană și acea persoană va prezenta o listă de miniștri și se va duce în fața Parlamentului. Acolo se votează, e simplu, nu e nicio complicație (...) Așa se procedează conform Constituției din România", a clarificat președintele.

Tot în legătură cu Guvernul, Iohannis a mai precizat că este de părere că acesta nu s-a mișcat foarte rapid în privința dosarului prin care cerem relocarea Agenției Europene pentru Medicamente în România. Totuși, chiar și așa, țara noastră are cam aceleași șanse pe care le-a avut și înainte de reuniunea Consiliului European, potrivit șefului statului.

"Are aceleași șanse pe care le-a avut și înainte. Nu am avut impresia că la Guvern s-au mișcat foarte rapid, însă discuția pe care am avut-o în Consiliu a fost una foarte tehnică. Nu s-a discutat propriu-zis despre unde va merge o agenție sau alta. Comisia a făcut propuneri privind criteriile care trebuie luate în considerare", a afirmat Iohannis la finalul reuniunii Consiliului European.

Iohannis a mai precizat că relocarea unei agenții are aceleași criterii cu cele folosite atunci când se înființează o agenție nouă, nimic "senzațional", care să dea bătăi de cap Guvernului.

"În esență, aceste criterii sunt aceleași pe care le folosim și când se înființează o agenție nouă, sunt criterii tehnice, de logistică, transport, integrarea în domeniul forței de muncă și așa mai departe, deci ceva nesenzațional", a mai afirmat Iohannis.

"România este stabilă"

"România este stabilă", a trebui să-i spună președintele Iohannis noului președinte francez Emmanuel Macron, cu care a avut, vineri, o întrevedere de aproximativ jumătate de oră, înainte de startul pentru cea de-a doua zi de summit.

Cei doi au discutat "foarte pe scurt" situația politică de la București, unde, de altfel, Iohannis l-a și invitat anul acesta pe Macron, cel din urmă dând un răspuns pozitiv.

"Eu îi asigur pe toți cu care mă întâlnesc că România este stabilă și, chiar dacă în momentul de față se lucrează la formarea unui nou Guvern, nu afectează procesele în care este implicată România", a dat asigurări șeful statului.

De asemenea, Iohannis a mai precizat că abordează teme ce au legătură cu stabilitatea din țară din proprie inițiativă. 

"Aceste teme le abordez de la mine, fiindcă e important să spun partenerilor de discuții că suntem o țară stabilă, nu e o problemă dacă se schimbă Guvernul", a mai spus președintele.

Iohannis are încredere în Guvern și în ceea ce privește PESCO

La finalul Consiliului European, Iohannis a vorbit despre decizia statelor UE de a aproba lansarea PESCO.

"În cadrul acestei întrunirii, noi am aprobat lansarea a ceva ce se numește PESCO. Este o Colaborare Structurată în domeniul apărării. Legat de acest subiect, două remarci importante. S-a vorbit și se vorbește în continuare despre un fond de apărare, însă vreau să fim bine înțeleși. Aici nu vorbim despre un fond destinat achiziției de armament sau echipament. Este vorba de un fond destinat în special cercetării și coordonării. A doua chestiune: aceste teme legate de colaborarea structurată în domeniul apărării nu vin niciun fel în conflict cu ce facem în NATO", a spus Iohannis.

Șeful statului a precizat că acestea sunt chestiuni care nu țin de domeniile de care se ocupă NATO, ci sunt legate de coordonare și de economie, în special de industria de apărare, motiv pentru care "fondul respectiv, pentru noi, care mai avem industrie pe apărare, cât avem, și vrem să o revigorăm, este o chestiune importantă și vrem să fim parte a acestui proiect".

Întrebat în ce stadiu se află România pentru a putea aplica cu proiecte care să fie finanțate din Fondul European de Apărare, Iohannis a afirmat că țara noastră este în faza în care încearcă să construiască un Guvern care speră că se va ocupa și de această tematică și va veni cu proiecte fezabile.

"Noi suntem în faza în care încercăm săptămâna viitoare să construim un Guvern, care pe urmă se va ocupa să intre mai profund în această tematică și va veni, sper eu, cu proiecte fezabile. Este un pic devreme să vă spun ce va rezulta de aici, dar eu am cerut guvernelor succesive, că deja sunt mai multe pe care le-am prins, să se concentreze pe formule de revigorare a industriei de apărare de la noi, cu oarece succes, dar mai este mult de lucru, și un astfel de fond, după părerea mea, poate să ne sprijine", a precizat președintele în conferința de presă de la finalul summitului european de la Bruxelles.