„Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene presupune ca statul care o asigură să acționeze imparțial, în calitate de arbitru între statele membre, astfel încât acestea să ajungă la acord pe directivele și regulamentele aflate în dezbatere (...) Așadar, România nu își putea depune candidatura pentru a găzdui sediul Autorității Europene a Muncii (ELA), după ce a condus negocierile între Statele Membre ale Uniunii Europene, dar și cu Parlamentul European, pentru adoptarea Regulamentului de înființare a acestei autorități”, a scris ministrul Marius Constantin Budăi pe Facebook.

Reacția ministrului muncii este extrem de întârziată, dat fiind că vine la aproape trei luni de la acordul asupra regulamentului menționat de Budăi și la câteva zile după expirarea termenului limită până la care puteau fi depuse candidaturile. Budăi a fost stârnit de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, care a scris că guvernul Dăncilă nu reușește să obțină nimic pentru România în Europa.

De altfel, Budăi îl nominalizează direct în postarea de pe Facebook: „Se pare că europarlamentarul PNL Mureșan a stat degeaba în ultimii ani pe la Bruxelles, din moment ce nu știe chestiuni elementare despre funcționarea instituțiilor Uniunii Europene”.

În condițiile în care Budăi susține că „România nu putea să încerce să influențeze în favoarea sa stabilirea sediului, din calitatea imparțială de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene”, Siegfried Mureșan a replicat că ministrul ori nu cunoaște regulile la care face referire, ori este mincinos.

„Ministrul Muncii ori habar nu are regulile europene, ori minte deliberat pentru a-și ascunde incompetența”, a scris Mureșan într-o altă postare, pe aceeași rețea socială.

Europarlamentarul spune că Budăi a enunțat „o mare bazaconie”: „Niciun regulament european nu-i interzice României să participe la competiție. Imparțialitatea despre care vorbește ministrul Budăi înseamnă să nu te folosești de președinție ca să influențezi decizia în favoarea țării tale, nu să nu participi la competiție. Este ca și cum ai spune că o țară care găzduiește Campionatul Mondial de Fotbal nu poate participa la competiție”.

De altfel, România s-a implicat, spre exemplu, în procedura de numire a procurorului-șef european, deși unul dintre principalii candidați era chiar o româncă. Sigur, după cum punctează eurodeputatul PNL, „România, ca stat care deține președinția Consiliului UE, trebuia să conducă delegația de negociere cu Parlamentul European. Dar cum unul dintre candidați era din România, respectiv, Laura-Codruța Kovesi, s-a decis ca delegația de negociere să fie condusă de reprezentanții următoarelor trei președinții”.

De altfel, Mureșan spune că o soluție pentru a evita suspiciunea de lipsă de imparțialitate ar fi fost ca Guvernul României să nu prezideze ședința Consiliului în care se decide câștigătoarea competiției.

„Ca să obții lucruri în Europa trebuie 1. Să cunoști regulile, 2. Să ceri lucruri. Ministrul Budăi nici nu cunoaște regulile, nici nu a cerut. De aceea, România iar ratează șansa de a obține beneficii pentru români în Europa”, punctează eurodeputatul.

Pentru găzduirea viitoarei Agenții Europene a Muncii au depus oferte Cipru, Bulgaria, Letonia și Slovacia. Pe baza evaluării făcute de Comisia Europeană, reprezentanții statelor membre vor avea o discuție în Coreper, la 5 iunie. În urma unui vot care va avea loc în cadrul Consiliului EPSCO (Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori) din 13 iunie, decizia finală va fi luată de comun acord de către reprezentanții statelor membre. 

Anul trecut, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, Angela Cristea, declara că România ar putea găzdui această autoritate: „România are câteva șanse de a găzdui sediul agenției, una dintre șanse fiind faptul că nu are o astfel de agenție, fiind în același timp unul dintre statele mari din UE. Depinde cum își va juca România această șansă”.