Retorica rusească care acuză NATO și România pentru inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu, face parte din strategia de comunicare elaborată de Moscova, a declarat, miercuri, în Lituania, președintele Klaus Iohannis.

Întrebat cum își explică poziția ostilă a Rusiei față de activarea scutul antirachetă în România, președintele Klaus Iohannis, aflat în vizită de stat în Lituania, a declarat: ”Este clar că pentru a-și îndeplini scopul, NATO trebuie să aibă anumite sisteme pregătite, pentru a se apăra, în special. NATO nu este o alianță ofensivă, ci este o alianță defensivă și faptul că acum există o retorică rusească care acuză NATO, acuză România pentru inaugurarea facilității de la Deveselu, face parte din strategia de comunicare elaborată în Rusia și care are o anumită tendință de a arăta că lucrurile sunt îndreptate împotriva Rusiei”.

”Scutul din care face parte Deveselu nu este o structura îndreptată împotriva Rusiei, lucru pe care l-am mai spus și îl vom spune în continuare, din simplul motiv că așa este”, a mai declarat Iohannis, în cadrul unei conferințe comune de presă cu președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaitė.

Răspunzând la aceeași întrebare, Dalia Grybauskaitė a precizat: ”Noi suntem membri ai blocului NATO și apărarea acestei zone este o chestiune care ține de NATO și nu de alte țări”.

Referitor la perspectivele concrete privind regăsirea în deciziile summit-ului NATO de la Varșovia a garanțiilor de securitate solicitate de România și susținute de Lituania, președintele a declarat că pentru NATO  este important ca întreg flancul estic al Alianței să fie bine consolidat. 

”Este evident că pe flancul estic al NATO există amenințări în partea nordică a flancului, și aici evident că vorbim astăzi despre Lituania, există amenințări în partea sudică a flancului, și aici, evident este vorba în special despre România. (...) Și atunci evident că, în fiecare parte trebuie să existe măsuri specifice de adresare a amenințărilor, însă în ansamblu este important să existe o abordare echilibrată, adică să nu existe măsuri considerabil mai importante într-o parte și în cealaltă parte să apară o oarecare slăbire. Această abordare echilibrată este importantă pentru a da putere întregului flanc”, a precizat Iohannis.

Nu este bine și nu este de dorit ca o pare a flancului să fie slăbită, fiindcă în acest fel întreaga construcție ar fi în definitiv slăbită, în loc să fie întărită. Deci din, iată, multe puncte de vedere o abordare echilibrată este absolut necesară și noi credem că îi vom convinge pe aliații noștri că așa este bine,

a mai spus șeful statului. 

 

La rândul său, președintele lituanian a subliniat că ”dorințele” statelor din flancul estic ”depind de specificul regiunii în care trăim și sunt formulate la modul concret în cadrul ședințelor NATO”.

”Aceste doleanțe sunt examinate cu atenție și au fost realizați deja și primii pași. Noi suntem convinși că o bună parte de măsuri, care au fost adoptate cu scopul consolidării securității în zonă, vor fi realizate și constatăm cu satisfacție că SUA au inaugurat scutul antirachetă în România și acesta este un angajament al Statelor Unite pe marginea acestor angajamente”, a afirmat Dalia Grybauskaitė.

Rusia și Belarus, răspuns militar la scutul de la Deveselu

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și omologul său belarus, Vladimir Makei, și-au anunțat luni, la Minsk, decizia de a coopera în contracararea elementelor antibalistice, fără a oferi alte detalii, informează Voice of America, preluată de Mediafax.

Tot luni, Rusia și Belarus au exprimat preocupare în legătură cu instalarea elementelor antibalistice NATO în România și Polonia, denunțând apariția "liniilor de confruntare" în Europa.

”Avem aceleași preocupări în privința securității europene, în contextul în care colegii noștri din țări NATO încearcă să stimuleze confruntările și să avanseze infrastructura militară spre est, în apropierea frontierelor noastre", a declarat Serghei Lavrov, după întâlnirea cu omologul său din Belarus.