Într-un discurs care a stat sub spectrul guvernării PSD, deși Iohannis a pronunțat o singură dată numele principalului adversar politic, șeful statului a vorbit despre riscul ca România să iasă de pe traseul pro-european și a enumerat acțiunile pe care le-a luat pentru a împiedica acest lucru.

„Au fost cinci ani cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca țara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală. Tocmai de aceea, cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României”, și-a început Iohannis discursul de bilanț.

„În ciuda multiplelor adversități politice, am urmărit consecvent și fără compromisuri obiectivele strategice ale țării noastre și am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală”, a continuat președintele.

El a explicat că a dorit să facă prezentarea bilanțului, după alegerile prezidențiale, pentru ca acesta să nu fie „supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale”.

Iohannis spune că, pe plan intern, buna funcționare a autorităților publice s-a aflat în centrul preocupărilor sale ca Președinte. „În ultimii trei ani, s-a încercat acapararea întregului stat român și șubrezirea lui prin slăbirea justiției și prin plasarea în funcții de conducere a unor incompetenți cu un anumit carnet de partid”.

Șeful statului a precizat că a uzat de toate mecanismele constituționale pentru a contracara „aceste forțe profund nedemocratice”, care au încercat oprirea luptei anticorupție.

„Bilanțul tuturor acestor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare.Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament”, a spus președintele.

El a menționat și referendumul privind justiția, prin care peste șase milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat.

„În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din țară, cât și pe cei din diaspora, aceștia din urmă supuși unor umilințe revoltătoare pentru dorința lor de a-și exercita dreptul fundamental de a vota.

Această situație de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondență și votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfășurarea ultimului scrutin în condiții civilizate”, a mai spus Iohannis.

Șeful statului susține că, încă de la începutul mandatului, și-a propus o agendă privind modernizarea și recredibilizarea instituțiilor publice, precum și construirea unui parteneriat solid și funcțional între instituția prezidențială și organizațiile societății civile.

În privința politicii externe, Iohannis s-a axat pe creșterea rolului României în NATO și în Uniunea Europeană, și extinderea și întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

„Fiind un pro-european convins, mi-am propus și am reușit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene și activ în dezbaterile deloc ușoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă”, a mai spus președintele.