"Am explicat colegelor și colegilor de ce o Europă cu mai multe viteze nu este o soluție bună. Dimpotrivă, este o soluție care, in extremis, ar putea chiar să ducă la scindarea Uniunii Europene", a spus șeful statului.

Iohannis spune că liderii UE vor începe discuțiile pe tema viitorului UE, care vor dura mai bine de un an.

"O să ne apucăm să discutăm Cartea Albă prezentată de domnul Juncker și vom încerca într-un an, maximum doi ani, să conturăm cum vedem noi cu toții viitorul UE", a adăugat el.

Șeful statului a argumentat, spunând că faptul că acum ne mișcăm cu viteze diferite nu înseamnă că ne dorim "ad infinitum" să ne mișcăm tot cu viteze diferite, chiar dacă nu trebuie să ne temem nici de proiecte unde se lucrează cu viteze diferite. Iohannis a dat exemplul proiectului "Procurorul European", pe care 17 state membre, printre care și România, le-au semnat, dar alții nu au semnat încă.

"Este un tip de proiect unde nu toată lumea achiesează de la început, unii vor veni mai târziu, alții poate nu vor veni deloc, dar asta nu înseamnă că nu se merge înainte. Însă asta nu înseamnă Europa mai multor viteze. Asta înseamnă un proiect unde unii vor să intre mai repede și alții vor să intre mai târziu. Așa ceva este acceptabil, dar să statuăm că în Europa sunt țări care merg înainte și altele care rămân în urmă, asta nu putem să acceptăm", a încheiat Iohannis.

Șeful statului a afirmat, însă, că discuțiile nu s-au purtat pe tema viitorului UE, ci că, în principal, au fost legate de Declarația de la Roma, care va fi semnată de statele membre pe 25 martie, când se vor sărbători 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma.

"Contrar așteptărilor multor analiști, nu s-a discutat viitorul UE, ci s-a discutat textul care va fi cu siguranță semnat la Roma, un text care subliniază realizările Uniunii de până acum, care arată nivelul de ambiție pentru viitor. În ansamblu, ne dorim un text pozitiv, care ne dă curaj să continuăm în UE", a spus Iohannis.

Președintele a mai spus că ieri, seara, destul de târziu, "s-a discutat o temă care pentru noi este foarte importantă, și anume Balcanii de Vest".

"Balcanii de Vest sunt vitali pentru noi în Europa, fiindcă țin de Europa. Faptul că acolo au reapărut foarte multe probleme ne îngrijorează și cu toții am discutat felul în care putem să ne implicăm pentru a contribui la rezolvarea problemelor din zonă, și sunt destul de multe probleme. Calea diplomatică este, evident, cea mai la îndemână, dar și calea ajutoarelor de dezvoltare trebuie mai bine explorată", a afirmat Iohannis.

Va exista o cooperare între Uniunea Europeană și NATO în ce privește Balcanii de Vest?

"În toate chestiunile NATO și Uniunea Europeană se corelează și se completează. Ar fi inutil și contraproductiv să ne concurăm, nu își dorește nimeni așa ceva. În toate problemele care ne privesc pe toți, pozițiile sunt armonizate, și intervențiile sau abordările sunt corelate", a subliniat Iohannis.

Referitor la Gazprom și Nordstream 2 și la poziția României în legătură cu un potențial settlement între Comisia Europeană și Gazprom, președintele a afirmat că s-a discutat foarte puțin.

"Gazprom nu a fost deloc menționat în nicio discuție. S-a discutat foarte puțin despre Nordstream 2, în speță, Danemarca a cerut să primească clarificări de la Comisie și alții au sprijinit această solicitare. Nu s-a intrat pe fondul subiectului", potrivit președintelui.