Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, în urma reuniunii Consiliului European, că le-a explicat liderilor celor 27 de state membre că ideea unei Uniuni cu mai multe viteze nu ar fi bună şi ar putea să ducă la o scindare.

"Am explicat colegelor şi colegilor de ce o Europă cu mai multe viteze nu este o soluţie bună. Dimpotrivă, este o soluţie care, in extremis, ar putea chiar să ducă la scindarea Uniunii Europene", a spus şeful statului.

Iohannis spune că liderii UE vor începe discuţiile pe tema viitorului UE, care vor dura mai bine de un an.

"O să ne apucăm să discutăm Cartea Albă prezentată de domnul Juncker şi vom încerca într-un an, maximum doi ani, să conturăm cum vedem noi cu toţii viitorul UE", a adăugat el.

Șeful statului a argumentat, spunând că faptul că acum ne mişcăm cu viteze diferite nu înseamnă că ne dorim "ad infinitum" să ne mişcăm tot cu viteze diferite, chiar dacă nu trebuie să ne temem nici de proiecte unde se lucrează cu viteze diferite. Iohannis a dat exemplul proiectului "Procurorul European", pe care 17 state membre, printre care şi România, le-au semnat, dar alţii nu au semnat încă.

"Este un tip de proiect unde nu toată lumea achiesează de la început, unii vor veni mai târziu, alţii poate nu vor veni deloc, dar asta nu înseamnă că nu se merge înainte. Însă asta nu înseamnă Europa mai multor viteze. Asta înseamnă un proiect unde unii vor să intre mai repede şi alţii vor să intre mai târziu. Aşa ceva este acceptabil, dar să statuăm că în Europa sunt ţări care merg înainte şi altele care rămân în urmă, asta nu putem să acceptăm", a încheiat Iohannis.

Şeful statului a afirmat, însă, că discuţiile nu s-au purtat pe tema viitorului UE, ci că, în principal, au fost legate de Declaraţia de la Roma, care va fi semnată de statele membre pe 25 martie, când se vor sărbători 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma.

"Contrar aşteptărilor multor analişti, nu s-a discutat viitorul UE, ci s-a discutat textul care va fi cu siguranţă semnat la Roma, un text care subliniază realizările Uniunii de până acum, care arată nivelul de ambiţie pentru viitor. În ansamblu, ne dorim un text pozitiv, care ne dă curaj să continuăm în UE", a spus Iohannis.

Președintele a mai spus că ieri, seara, destul de târziu, "s-a discutat o temă care pentru noi este foarte importantă, şi anume Balcanii de Vest".

"Balcanii de Vest sunt vitali pentru noi în Europa, fiindcă ţin de Europa. Faptul că acolo au reapărut foarte multe probleme ne îngrijorează şi cu toţii am discutat felul în care putem să ne implicăm pentru a contribui la rezolvarea problemelor din zonă, şi sunt destul de multe probleme. Calea diplomatică este, evident, cea mai la îndemână, dar şi calea ajutoarelor de dezvoltare trebuie mai bine explorată", a afirmat Iohannis.

Va exista o cooperare între Uniunea Europeană şi NATO în ce priveşte Balcanii de Vest?

"În toate chestiunile NATO şi Uniunea Europeană se corelează şi se completează. Ar fi inutil şi contraproductiv să ne concurăm, nu îşi doreşte nimeni aşa ceva. În toate problemele care ne privesc pe toţi, poziţiile sunt armonizate, şi intervenţiile sau abordările sunt corelate", a subliniat Iohannis.

Referitor la Gazprom şi Nordstream 2 şi la poziţia României în legătură cu un potenţial settlement între Comisia Europeană şi Gazprom, președintele a afirmat că s-a discutat foarte puţin.

"Gazprom nu a fost deloc menţionat în nicio discuţie. S-a discutat foarte puţin despre Nordstream 2, în speţă, Danemarca a cerut să primească clarificări de la Comisie şi alţii au sprijinit această solicitare. Nu s-a intrat pe fondul subiectului", potrivit președintelui.