Marea Neagră este un punct cu greutate strategică, fapt afirmat și la summitul Alianței din iulie, iar NATO va continua să sprijine eforturile României și ale celorlalte țări riverane Mării Negre, a declarat, luni, președintele Klaus Iohannis.

”Istoria noastră și a acestei regiuni este legată nu de puține ori de Marea Neagră. Prin particularitățile sale, ca punte între Europa și Asia, ca punct în care converg influențe culturale, interese economice și mize strategice, Marea Neagră a fost de-a lungul timpului, în multe momente istorice, o zonă fierbinte. Anexarea Crimeii în 2014 de către Federația Rusă, cu încălcarea dreptului internațional, a marcat deteriorarea situației de securitate. I s-au adăugat alte provocări și evoluții strategice și militare care fac din această regiune din nou una fierbinte, a declarat șeful statului, într-un discurs susținut la Constanța, cu prilejul Zilei Marinei Române.

Klaus Iohannis a subliniat că ce se întâmplă în prezent la Marea Neagră nu mai este o chestiune locală, evoluțiile din această zonă având efecte dincolo de granițele ei și ”implicații asupra securității euro-atlantice”.

”Marea Neagră este un punct cu greutate strategică. Poziția României și opțiunile sale majore de securitate sunt cu atât mai mult decisive acum. (...) Ca parte a regiunii Mării Negre, România este în prezent un pilon de stabilitate, democrație și securitate. Sunt avantaje reale și trebuie să avem capacitatea de a le folosi pentru a ne consolida poziția de membru NATO, de partener strategic credibil, în special în contextul global actual”, a afirmat președintele.

Iohannis a reiterat faptul că la summitul NATO de la Varșovia, din luna iulie, s-a afirmat importanța strategică a Mării Negre pentru Alianță, similară celei a Mării Baltice și a Atlanticului de Nord: ”Pentru prima dată, a fost adoptat un document aliat care prevede evaluarea politico-militară cu regularitate a mediului de securitate în această regiune”.

 

”La aceste decizii strategice cu relevanță majoră pentru securitatea României, se adaugă un pachet complex de măsuri de apărare în domeniile terestru, aerian și maritim, precum și o serie de opțiuni pe dimensiunile aeriană și navală pentru o prezență NATO în regiunea Mării Negre. Alianța va continua să sprijine eforturile României și ale celorlalte țări riverane Mării Negre. Prin noua postură consolidată de descurajare și apărare a NATO, teritoriul statelor membre este protejat împotriva oricăror amenințări, inclusiv la adresa liniilor de comunicații navale și a căilor maritime”.

Președintele a dat asigurări că România va urmări, în continuare, consolidarea securității și apărării pe dimensiunea maritimă.

”În anul 2017 vom continua exercițiile și activitățile de pregătire, la un nivel superior de complexitate, împreună cu Aliații și cu partenerii din regiunea Mării Negre. Este un obiectiv pe care l-am asumat și care a fost agreat la summitul de la Varșovia. Pentru a-și îndeplini misiunile, Forțele Navale Române au nevoie cu prioritate de dotări corespunzătoare și de creșterea nivelului de interoperabilitate”, a susținut Iohannis.

România a dorit crearea unei flote comune la Marea Neagră, împreună cu Bulgaria și Turcia, dar cu puțin timp înainte de summitul de la Varșovia, premierul bulgar, Boris Borisov, a respins inițiativa, chiar în timpul unei vizite a președintelui Iohannis în Bulgaria.

"Țara noastră nu va face parte din flota la Marea Neagră împotriva Rusiei”, a declarat, pe 16 iunie, Boiko Borisov, adăugând că acest lucru nu va împiedica Bulgaria să efectueze exerciții navale comune împreună cu România, dar orice alte scenarii ar putea duce la un conflict militar.

"Vreau să văd la Marea Neagră, iahturi, turiști, iubire și pace", a explicat atunci Borisov.

După summitul NATO, premierul bulgar a propus ca Marea Neagră să fie declarată zonă demilitarizată, fără niciun fel de prezență militară.

Borisov a spus că Marea Neagră nu trebuie să găzduiască acțiuni militare, ci să fie mai degrabă o zonă în care să se dezvolte oportunitățile de extracție a gazelor și petrolului, turismul și afacerile.

Duminică, generalul Mark O. Schissler, vicepreședinte al comitetului militar al NATO, a avut întrevederi la Sofia cu oficialități bulgare, iar pe agenda discuțiilor s-a aflat și o posibilă flotilă aliată în Marea Neagră. 

”Nu va exista o flotilă în Marea Neagră, dar Bulgaria poate solicita același sprijin ca și Grecia în cazul unui val mai mare de migranți, cu multe nave care transportă migranți. Deocamdată nu este cazul," a afirmat, după întrevedere, generalul bulgar Konstantin Popov.

Potrivit acestuia, nu se așteaptă ca NATO să asigure sprijin Bulgariei și pentru frontierele sale terestre: "Aceasta nu este misiunea NATO", relatează BTA.