Sentința vine după 16 ani, cu zeci de procese, în care instanțe din Sibiu, Alba, Brașov și București au înclinat dreptul de proprietate când într-o parte, când în alta.

Anul trecut, Tribunalului Brașov a anulat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din centrul istoric al Sibiului, iar recursul formulat de familia primarului și soluționat joi a menținut această decizie.

Potrivit sursei citate, imobilul din centrul Sibiului, cu o suprafață de 166 de mp, a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, născuți în comuna Porumbacu de Jos. După decesul acestora, în anii ’70, averea le-a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care a decedat câțiva ani mai târziu, fără a avea copii. Prin urmare, și casa de pe strada  Nicolae Bălcescu, din Sibiu, a trecut în proprietatea statului.

În 1997, imobilul a fost cumpărat de chiriași. Doi ani mai târziu, contractele de vânzare-cumpărare ale acestor foști chiriași au fost anulate de instanță, la cererea lui Ioan Baștea, care a arătat că este fiul lui Nicolae Baștea, nepot al soților Ghenea. După anularea acestor contracte, casa a ajuns în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat și părțile de proprietate ale urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași, rămași fără locuințe, s-au adresat instanțelor pentru anularea actelor care au dus la noua stare de fapt.

Anularea certificatului de moștenitor

Ioan Baștea a devenit proprietar al casei din centrul Sibiului, alături de soacra și soția primarului Klaus Iohannis, ca urmare a moștenirii lui Nicolae Baștea, certificată de instanțele de la Sibiu. Acest lucru a fost făcut și pe baza unor adeverințe emise de secretarul primăriei din Porumbacu de Jos, care certifica legăturile de rudenie între familiile Baștea și Ghenea.

Aceste adeverințe au făcut și obiectul unor dosare de urmărire penală, la care au lucrat procurorii din Alba-Iulia și Sibiu. Aceștia au stabilit că adeverințele emise de secretarul primăriei din Porumbacu de Jos nu corespund întru totul realității, deoarece relația de rudenie a lui Baștea nu ar fi fost cu ambii soți Ghenea, ci doar cu unul, notează turnulsfatului.ro.

”Baștea Nicolae era rudă doar cu numita Ghenea Maria, soția precedată a defunctului Ghenea Eliseu”, au stabilit în 2003 procurorii, care au decis neînceperea urmăririi penale în cazul celorlalte persoane implicate, de la notar, avocați, la familia primarului Sibiului.

Certificatul de moștenitor al lui Ioan Baștea a fost declarat nul în urmă cu aproape 10 ani de Tribunalul Brașov.

”Motivele reținute de instanță, pentru care s-a desființat certificatul de moștenitor au fost aceleași cu cele invocate în prezenta cauză și anume încălcarea normelor de competență teritorială absolute de către biroul notarial care l-a emis și lipsa relației de rudenie între ultimii doi defuncți – Ghenea Eliseu și Baștea Nicolae”, se arată în hotărârea judecătorească.  

Pe tema imobilului de pe strada Nicolae Bălcescu au fost pornite zeci de procese. (Detalii aici)

Conform RISE Project, deși certificatul de moștenitor a fost anulat în 2005, titlurile de proprietate pe care Baștea și Iohannis le-au obținut la capătul acțiunii de retrocedare din 1999 încă mai sunt, în parte, valabile.

La mijlocul anilor 2000, ca beneficiari ilegitimi ai acestei moșteniri, Baștea și Iohannis au fost cercetați penal, fiind acuzați de uz de fals – fără să fie, în cele din urmă, trimiși în judecată.

RISE Project: Imobilul pierdut aducea soților Iohannis o mică avere

Imobilul pierdut prin decizia Curții de Apel Brașov aducea venituri importante familiei Iohannis.

O investigație a RISE Project publicată în august arată că imobilul a fost închiriat în 2001 băncii  Raiffeisen. De atunci și până în prezent, a generat venituri totale de aproximativ 640.000 de euro, potrivit contractelor de închiriere obținute de RISE Project de la Registrul Comerțului.

Jumătate din bani au ajuns la familia Iohannis, reprezentând principala sursă de venit a celor doi, iar cealaltă jumătate, la familia Baștea.

În lipsa retrocedării frauduloase a celor două clădiri – petrecute în 1999 – spațiul comercial ar fi rămas în proprietatea statului român, iar banii aceștia ar fi intrat în bugetul administrației locale din Sibiu, notează RISE Project. (Detalii aici)