În sesizare se arată că în jurisprudența constantă a Curții Constituționale nu face distincție în funcție de modalitățile de individualizare judiciară a pedepsei.

"Noua opțiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real și vine în contradicție cu valorile sociale ocrotite prin lege. În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală și cu privire la care instanța a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcțiilor și demnităților publice în coordonatele statului de drept”, se arată în sesizare.

Președintele explică faptul că încetarea mandatului de ales local este dictată, pe de o parte, de rațiuni ce țin de imposibilitatea obiectivă a exercitării funcției pe perioada executării unei pedepse private de libertate, iar pe de altă parte de nevoia de a asigura protecția prestigiului funcției exercitate, care nu poate fi rezumată doar la îndeplinirea îndatoririlor pe care le impune mandatul de ales local, ci presupune și "păstrarea unei conduite sociale, morale care să mențină încrederea acordată de electorat”.

"Aleșii locali se află în serviciul colectivității locale și sunt responsabili în fața acesteia, iar o condiție a exercitării mandatului o reprezintă depunerea jurământului potrivit căruia alesul local se obligă la respectarea Constituției și a legilor. Mai mult, plasarea alesului local condamnat (fie chiar și cu suspendarea executării pedepsei) în afara cadrului legal de exercitare a funcției este realizată și prin incompatibilitatea existentă între specificul raportului juridic penal și acea componentă a funcției și demnității publice ce presupune exercițiul autorității publice”, susține președintele, adăugând că este de neconceput ca statul să permită exercitarea autorității publice de către o persoană condamnată.

Totodată, Klaus Iohannis subliniază că instanța de contencios constituțional a statuat că exercitarea în mod netulburat a funcției dobândite ca urmare a opțiunii electorale nu este un drept absolut, acesta fiind protejat de prevederile Constituției atât timp cât se realizează cu respectarea condițiilor legii. 

Un alt argument folosit de președinte este acela că "diminuarea prin lege a standardelor de integritate și de luptă împotriva corupției, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracțiunile de dare și luare de mită,  iar nu și în cazul altor fapte de corupție prevăzute în Codul penal și în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum și angajamentele internaționale asumate de România".

Pe 15 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a retrimis spre reexaminare legea. Cele două Camere nu au făcut însă modificările solicitate și au adoptat-o în forma inițială.