Iohannis va pleda la Bruxelles pentru finanțarea adecvată a politicii de coeziune
Președintele României va sublinia importanța politicii de coeziune în vederea reducerii decalajelor existente dintre statele membre. Din discuțiile de până acum reiese că fondurile pentru coeziune ar putea fi reduse.
Pe agenda Summitului informal al șefilor de stat și de guvern de vineri se află subiecte legate de negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, precum și aspecte instituționale ale Uniunii Europene.
E prima discuție la acest nivel despre bugetul post-Brexit. Liderii europeni vor aborda chestiunea priorităților care vor fi finanțate cu precădere și disponibilitatea statelor membre de a-și majora contribuția la bugetul Uniunii.
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Klaus Iohannis va sublinia faptul că România, care va deține Președinția Consiliului UE în primul semestru din 2019, va acționa pentru facilitarea unui acord politic în vederea construirii unui buget ”modern și eficient” după 2020.
”Președintele Klaus Iohannis va sublinia necesitatea păstrării convergenței ca principală prioritate, cu menținerea alocărilor substanțiale pentru politicile tradiționale ale UE care și-au demonstrat valoarea adăugată și care au adus beneficii pentru întreaga Uniune. În acest context, președintele României se va pronunța pentru finanțarea adecvată a politicii de coeziune în vederea reducerii decalajelor existente dintre statele membre, concomitent cu reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale Uniunii Europene”,
se arată în comunicat.
În ceea ce privește noile priorități ale Uniunii, precum politica de apărare, migrația, inovarea, cercetarea, inițiativele legate de tineret, șeful statului va sublinia că acestea trebuie să fie finanțate în viitorul buget al UE, fără a fi afectate, însă, alocările pentru politicile tradiționale ale Uniunii.
Cu privire la viitoarea compoziție a Parlamentului European, Klaus Iohannis va sublinia că România susține propunerea Legislativului european privind noua distribuție a mandatelor în perioada 2019-2024. Conform acestei propuneri, România va avea 33 de europarlamentari, cu unul în plus față de actuala legislatură.
Background
Chestiunea bugetului post-Brexit e una complicată și se prefigurează negocieri dificile. Bugetul după 2020 va fi văduvit de contribuția Marii Britanii - peste 10 miliarde de euro anual, în condițiile în care e nevoie de bani în plus pentru apărarea frontierelor externe, apărarea comună sau integrarea refugiaților.
În prezent, fiecare stat membru contribuie cu 1% din PIB. Comisarul pentru Buget, Gunther Oettinger, propune o creștere a contribuției la 1,1%, iar Parlamentul European - la 1,3%. Totodată, Comisia propune o reducere - între 5 și 10% - a fondurilor alocate agriculturii și politicii de coeziune.
Principalele beneficiare ale acestor două politici - statele est-europene - sunt dispuse să dea bani în plus la bugetul UE. În cealaltă tabără se situează statele net contributoare - cele mai vehemente fiind Olanda și Austria - care resping o creștere a contribuțiilor naționale.
Cel mai important contributor, Germania, e de acord să contribuie mai mult, dar cochetează cu o idee vehiculată de mai mult timp în interiorul Executivului european: legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Comentarii