În discursul privind Starea Uniunii, Juncker a acordat o atenţie specială Europei de Est, şi în special României, care va deţine Preşedinţia UE în 2019. La Bucureşti, discursul său a fost salutat, dar reacţiile nu sunt deocamdată de substanţă.

Klaus Iohannis a apreciat "în mod deosebit" mesajul de unitate a Uniunii Europene și de consolidare a proiectului european transmis de către președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker.

În comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale este salutat faptul că viziunea Comisiei Europene - aceea a unei Uniuni mai puternice - e "în deplină concordanță" cu poziția exprimată în mod repetat de către şeful statului.

România rămâne "un partener profund atașat ideii europene și pe deplin implicat în eforturile de avansare a integrării, într-o formulă de unitate și coeziune, fără fragmentări în rândul statelor membre. Este angajamentul ferm al țării noastre de a contribui la consolidarea proiectului european, ca obiectiv strategic", a comunicat Klaus Iohannis.

Cum era normal, el a salutat propunerea lui Juncker de organizare a unei reuniuni a Consiliului European în oraşul său natal, Sibiu, pe 30 martie 2019. 

De asemenea, Iohannis a apreciat reiterarea sprijinului Comisiei Europene pentru aderarea României la Spațiul Schengen, dar şi propunerea referitoare la crearea unui instrument de sprijin pentru țările membre ale Uniunii care aderă la Zona Euro.

Premierul Mihai Tudose a avut şi el un scurt mesaj, la începutul şedinţei de Guvern, în care s-a referit la mesajul preşedintelui Consiliului European. În realitate, Jean-Claude Juncker e şeful Comisiei Europene.

 

 

"Vreau să remarc astăzi şi să felicit toţi membrii Guvernului şi pe toţii românii, practic, care au făcut posibil ca în mesajul de astăzi, în mesajul anual al preşedintelui Consiliului European. Domnul Jean-Claude Juncker a făcut referire la România şi numai pozitiv. E un mesaj, e prima dată când Comisia Europeană nu ne critică, ci apreciază demersurile pe care le-am făcut noi cu toţii. România e eroina acestei poveşti", a spus şeful Executivului.

MAE va avea abia joi o reacţie, în cadrul unei conferinţe a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

România, printre "statele re-fondatoare" ale UE

O reacţie mult mai consistentă a avut fostul premier Dacian Cioloş.

România are acum șansa istorică de a fi unul dintre "statele re-fondatoare" ale UE, a scris Cioloş pe Facebook, subliniind că, prin propunerea găzduirii summitului special al Uniunii la Sibiu, românii sunt chemați să dea tonul.

 

"Este o oportunitate imensă pentru țara noastră și în același timp, un mesaj de responsabilitate. După jumătate de veac de comunism, după o tranziție incompletă, suntem chemați să ne depășim complexul de periferie și să ne asumăm fără echivoc viitorul UE, să punem cărămizi la construcția acestuia nu să dăm cu pietre de pe margine. Aceasta este adevărata miză: România noastră, dar în același timp europeană. Nu salvarea corupților, nu ultimele zbateri ale unei părți a clasei politice eșuate în #mocirla tranziției trebuie să ne preocupe. Miza este o Românie cu destin curat, o Românie activă, care promovează valorile și principiile europene pe care le apără inclusiv în stradă, o Românie care construiește Europa și se refondează ca stat modern",

a afirmat fostul comisar european pentru Agricultură.

Reacţii din Parlament

Întrebat de summitul de la Sibiu, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că nu ştie "dacă e cea mai importantă informaţie din discurs".

El a apreciat "propunerile istorice" ale lui Juncker, subliniind că preşedintele CE a înţeles "supărările cetăţenilor europeni din estul Europei".

Dragnea şi-a exprimat convingerea că România va adera la Schengen până în 2019.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a remarcat "abordarea favorabilă" României în privinţa aderării la spaţiul Schengen, Juncker cunoscând mai bine decât alţii realităţile din ţara noastră.

El s-a folosit de întrebările jurnaliştilor privind #SOTEU pentru a se reveni din nou la "derapajele" privind modul de funcţionare a unor instituţii fundamentale ale statului.

"Într-o perioadă în care vedem câte derapaje grave sunt de la modul în care ar fi trebuit să funcţioneze instituţii fundamentale ale statului, în momentul în care vedem cum a funcţionat sistemul paralel de putere, aceste lucruri trebuie fără îndoială corectate şi să ne dăm toată osteneala pentru a aduce România la normalitate, la democraţia autentică şi libertate", a susţinut Tăriceanu, citat de Agerpres.

"Nicio surpriză"

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Gabriela Crețu, a declarat pentru EurActiv că discursul lui Juncker a fost "în perfectă concordanţă" cu ceea ce deja a spus în faţa Parlamentului României acum câteva luni: "Nicio surpriză".

În ceea ce priveşte aderarea la Schengen, Creţu a subliniat că România trebuie să fie atentă, deoarece ne aflăm în plin proces de reformare "masivă" a regulilor Schengen.

Trebuie să participăm la acest proces "pentru a nu avea surpriza că vom adera la un spaţiu de libertate care nu mai există".

Gabriela Creţu (PSD) a mai spus că este binevenită şi referirea la vaccinare.

Aderarea la Zona Euro, decizie internă asumată

Roberta Anastase (PNL), vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaţilor, a declarat pentru EurActiv că discursul asumă "într-un mod pragmatic viitorul UE".

"Vorbim de o foaie de parcurs care trebuie implementată şi discutăm de Uniunea Europeană post-Brexit, o UE unită, puternică", a spus Anastase.

Din perspectiva României "un element extrem de important este cel legat de aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, Juncker afirmând foarte clar că locul României e acolo, un subiect important pe care preşedintele Comisiei Europene îl repune pe tapet şi e un lucru aşteptat de foarte mult timp de România", a mai spus deputata PNL.

Roberta Anastase a subliniat şi importanţa propunerii ca summitul special din 2019 să fie organizat la Sibiu, ceea ce presupune din partea României "o pregătire foarte serioasă a Preşedinţiei".

În ceea ce priveşte aderarea la Zona Europa, deputata PNL crede că "e o decizie internă, în primul rând, şi asumată".

 

"Eu nu am văzut lideri politici guvernamentali din România să discute şi să-şi asume niciun termen. Dincolo de politica europeană, vorbim de o politică internă care trebuie să fie ghidată după anumite obiective. În politica PSD nu am remarcat acest obiectiv, am remarcat alte lucruri",

 

a afirmat Roberta Anastase.

România - ancoră a europenităţii în regiune

Viceliderul grupului Uniunii Salvaţi România de la Camera Deputaţilor, Cristian Ghinea, a salutat şi el propunerea de organizare la Sibiu a unui summit UE, adăugând că USR îşi doreşte ca ţara noastră să fie ''o ancoră a europenităţii în această regiune''.

"A făcut mai multe declaraţii domnul Juncker, unele foarte importante, vorbind de o relansare de fapt a proiectului european. Noi salutăm, suntem partidul cel mai pro-european, partidul care vrem să ţinem aproape de motorul franco-german al Uniunii Europene şi vrem ca România să fie o ancoră a europenităţii în această regiune. Salutăm tot ce a spus domnul Juncker astăzi", a spus Ghinea, la Palatul Parlamentului, potrivit Agerpres.

La rândul său, preşedinta Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, Biro Rozalia-Ibolya, a declarat pentru Agerpres că organizarea unui summit UE în oraşul Sibiu dă posibilitatea României de a-şi exprima poziţia legată de viitorul Uniunii.

"Consider că orice posibilitate ca România să aibă un glas care este auzit şi este luat în considerare şi este, cu un procent oarecare, factor de a influenţa decizia, este binevenită, iar noi, la rândul nostru, va trebui să folosim fiecare structură existentă şi Comisia de politică externă (de la Camera Deputaţilor - n.r.), pentru a clarifica poziţia României şi a clarifica acele oportunităţi de care putem să ne folosim, în sensul bun al cuvântului, pentru o Europă unită şi pentru ca această Europă unită să poată să aibă o legătură sau un parteneriat corespunzător cu Marea Britanie şi după Brexit", a spus Biro Rozalia (ALDE).

Alegerea Sibiului, deloc întâmplătoare

Prefectul de Sibiu, Lucian Radu, consideră că nu este întâmplătoare propunerea ca oraşul Sibiu să găzduiască un summit al UE la o zi după Brexit, la 30 martie 2019, pentru a discuta despre viitorul blocului comunitar.

"Consider că alegerea oraşului care va găzdui acest summit extraordinar nu este întâmplătoare. Sibiul se bucură de o reputaţie excelentă, fiind recunoscut drept un veritabil etalon al armoniei în contextul multicultural, multietnic şi multireligios existent aici de atâtea veacuri", a declarat, pentru Agerpres, prefectul judeţului Sibiu, Lucian Radu.

Reacţiile europarlamentarilor

Eurodeputaţii români au reacţionat mult mai rapid pe reţele de socializare sau prin comunicate de presă.

Au fost şi trei europarlamentari români care au luat cuvântul în plenul de la Strasbourg, după discursul lui Juncker. Unul dintre ei, Csaba Sogor (UDMR), a folosit însă prilejul pentru a critica modul în care România îşi tratează minorităţile, pornind de la cazul liceului catolic din Târgu-Mureş.

Intervenţie Csaba Sogor (UDMR, PPE):

 

Intervenţie Adina Vălean (PNL, PPE):

Intervenţie Victor Boştinaru (UDMR, PPE):

Nou proiect de ţară

Europarlamentarul PNL Cristian Buşoi a apreciat, într-un comunicat de presă, că "summitul de la Sibiu va fi startul unui nou proiect de țară și aici există o responsabilitate comună a partidelor de la noi, să gândească și să urmărească aplicarea cu mai bună judecată și în cicluri mai largi de guvernare, a direcțiilor din acest nou proiect de țară". (Detalii, aici)

Ca de obicei, cel mai activ pe reţelele de socializare a fost purtătorul de cuvânt al PE, Siegfried Mureşan. În postările sale, el a lansat şi critici la adresa guvernanţilor de la Bucureşti:

 

"Prim-ministrul Mihai Tudose afirmă, cu privire la discursul președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind starea Uniunii Europene, că este prima dată când Comisia Europeană nu ne critică. Afirmația este copilărească și falsă în același timp. Domnule prim-ministru, mai bine spuneți-ne când vom îndeplini criteriile pentru aderarea la zona euro; cum stați cu pregătirile pentru președinția română a Consiliului Uniunii Europene; cum veți pune toată România pe harta Uniunii Europene în timpul președinției române a UE (2019), nu doar Palatul Parlamentului; cum asigurați buna funcționare a statului de drept în România; ce părere aveți despre viitorul bugetului european și supraviețuirea politicii de coeziune?".