Preşedintele şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene precizează miercuri, într-o declaraţie comună, că urmăresc "cu îngrijorare" evoluţiile recente din România.

UPDATE

Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceau au trimis și ei o scrisoare celor doi, în care susțin că Executivul de la Bruxelles a fost incorect informat în privința transparenței dezbaterilor privind legile justiției.

Ei oferă ca argument pentru modificarea legilor Justiției "necesitatea transpunerii standardelor în materie de justiție la nivel european". Totodată, Dragnea și Tăriceanu vorbesc de recomandări ale Comisiei de la Veneția, deși acest organism nu a fost consultat, în pofida soliticitărilor în acest sens venite și de la Comisia de la Veneția și de la Comisia Europeană.

Mai mult, cei doi lideri ai Parlamentului invocă chiar "recomandările Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu privire la independența și reforma sistemului judiciar".

+++

"Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene. O condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile. În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind legile justiției și să țină seama în mod corespunzător de consultările desfășurate în cadrul acestuia", se arată în declaraţia celor doi lideri europeni.

De asemenea, ei reamintesc Bucureştiului că Executivul de la Bruxelles a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă "o condiție prealabilă" pentru sustenabilitatea reformelor și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin mecanismul de cooperare și de verificare.

Această poziție a fost susținută şi de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017.

 

"Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiției reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părților interesate din sistemul judiciar și ale altor părți interesate au ocazia să fie exprimate și sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări",

 

avertizează aceştia.

"Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia își reafirmă disponibilitatea de a coopera și de a sprijini autoritățile române în acest proces", se mai arată în declaraţie.

Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și atrage atenţia că va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției.