"Țările din Flancul Estic al NATO sunt, în aceste vremuri, în prima linie aliată de descurajare și apărare pentru menținerea securității euroatlantice în fața posturii agresive a Rusiei. Este, de aceea, o aspirație legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc", a declarat președintele Klaus Iohannis, la un eveniment organizat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la intrarea României în NATO.

Șeful statului a reluat și restul argumentelor amintite și anterior, inclusiv creșterea alocării din PIB pentru apărare, deși date publicate de NATO arată contrariul.

"Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea și perfecționarea militarilor noștri și pentru a crește nivelul de interoperabilitate cu forțele aliate", a spus Iohannis.

România a cheltuit în 2023 doar 1,6% din PIB pentru Apărare, potrivit unei analize publicată de NATO, în luna martie. Analiștii spun că aceste discrepanțe vulnerabilizează Armata, în condițiile în care avem un război la frontieră, și discreditează țara în fața celorlați aliați, potrivit TVR Info.

La evenimentul de miercuri găzduit de Cercul militar, Iohannis a mai spus că trebuie să intensificate eforturile pentru "a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria națională de apărare și pentru a moderniza infrastructura de transport".

"Împreună cu Aliații din NATO, vom continua să oferim sprijin politic și practic multidimensional Kievului. O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloți F-16, la Centrul pe care îl găzduim la Fetești. Ne vom coordona în continuare în cadrul Uniunii Europene pentru a sprijini parcursul european al Kievului și al Chișinăului și vom pleda pentru acordarea de asistență substanțială Ucrainei pe toate palierele", a spus președintele.

Un alt argument în favoarea candidaturii sale, e faptul că România rămâne "un susținător ferm al legăturii transatlantice și al colaborării intensificate dintre NATO și Uniunea Europeană, în spiritul sinergiei eforturilor și al complementarității reciproc benefice".

Iohannis și-a exprimat convingerea că "experiența și înțelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianța va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică".