UPDATEKlaus Iohannis l-a desemnat pe Sorin Grindeanu pentru a forma Guvernul
Președintele Klaus Iohannis a acceptat propunerea PSD de a-l desemna pe fostul ministru al comunicațiilor Sorin Grindeanu ca prim-ministru.
„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 30 decembrie a.c., decretul privind desemnarea domnului Sorin Mihai Grindeanu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constituția României, republicată”, se arată într-un comunicat transmis de Administrația Prezidențială.
Iohannis a respins prima propunere a PSD, Sevil Shhaideh, fără a-și motiva public decizia.
Liderul PSD Liviu Dragnea va susține o conferință de presă la ora 14:00.
Reprezentanții altor partide parlamentare au reacționat la anunțul președintelui Iohannis care a fost făcut printr-un comunicat postat pe site-ul Administrației Prezidențiale și nu printr-o conferință comună la Palatul Cotroceni, conform cutumei.
Președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, afirmă că principala responsabilitate a PSD, în contextul desemnării lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, este să vină cu o echipă de miniștri care să guverneze în interes public, nu în interesul personal al lui Liviu Dragnea.
„Prin lista Guvernului vom vedea autonomia și buna credință a prim-ministrului desemnat. Așteptăm cu maxim interes lista Guvernului. Sperăm să avem ca miniștri oameni cu o activitate cunoscută și feriți de suspiciuni. Principala responsabilitate a PSD este să vină o echipă care să guverneze în interes public și nu în interesul personal al lui Liviu Dragnea", a declarat, vineri, Turcan pentru Agerpres.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat că, în principiu, formațiunea sa va vota noul Guvern și pe premierul desemnat, Sorin Grindeanu, dar că așteaptă, totuși, să vadă care e programul de guvernare și componența executivului. „Cred că am intrat pe o linie dreaptă în privința formării Guvernului. Cam atât pot să spun, alte comentarii nu e cazul să facem până când nu vedem cum arată Guvernul, cine sunt membrii Cabinetului și cum arată programul de guvernare”, a spus Kelemen Hunor.
Fostul președinte Traian Băsescu a fost însă foarte critic la adresa lui Iohannis. Liderul PMP a spus că desemnarea prim-ministrului nu se face „printr-un simplu comunicat”, precizând că era obligatoriu ca „acest anunț extrem de important pentru România” să fie făcut printr-o declarație de la Palatul Cotroceni.
În schimb, Nicușor Dan a scris pe Facebook că USR va vota împotriva învestirii Guvernului PSD chiar dacă acesta este condus de Sorin Grindeanu. „Respectăm votul alegătorilor, dar nu credem că PSD s-a schimbat și vedem acest lucru în fiecare zi în Parlament. Guvernul va fi condus tot de Liviu Dragnea, dar de la sediul partidului, din Kiseleff”, a scris șeful USR.
Calendarul formării unui nou Guvern
După ce președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, până la formarea unui nou guvern sunt parcurși mai mulți pași: se alcătuiește lista de miniștri și programul de guvernare, se audiază miniștrii în parlament, se acordă votul de încredere în parlament, se depune jurământului în fața președintelui, scrie Agerpres.
Într-o primă etapă, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru trebuie să întocmească lista cu membrii guvernului și programul de guvernare, conform art. 103, alin. 2 din Constituție.
Programul și lista cu membrii guvernului se trimit spre dezbatere Camerei Deputaților și Senatului în termen de 10 zile de la desemnarea premierului.
Birourile permanente ale celor două camere transmit programul de guvernare și lista guvernului tuturor deputaților și senatorilor, se arată la art. 85 din Regulamentul ședințelor comune al Camerei Deputaților și Senatului. Tot birourile permanente trebuie să stabilească data ședinței comune a comisiilor permanente și a ședinței comune a celor două camere, în cadrul cărora vor avea loc audierile miniștrilor respectiv dezbaterea programului de guvernare.
Ședința comună nu poate fi stabilită la o dată care să depășească 15 zile de la primirea programului și a listei guvernului.
Fiecare candidat pentru funcția de ministru, din lista noului guvern, va fi audiat de comisiile de specialitate ale celor două camere. Candidații vor primi din partea comisiilor avize consultative, pe care le motivează și le prezintă candidatului pentru funcția de prim-ministru.
În situația în care un membru de pe lista noului guvern primește un aviz nefavorabil, premierul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să mențină propunerea inițială. Dacă premierul vine cu o nouă propunere, aceasta va fi supusă audierii. După audieri și acordarea avizelor, se convoacă ședința comună a camerelor, în cadrul căreia premierul desemnat prezintă parlamentarilor lista de miniștri și programul de guvernare.
Urmează dezbaterile pe marginea programului și listei cu membrii guvernului, astfel încât, la cererea liderilor de grup, președintele de ședință le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere.
După încheierea dezbaterilor, deputații și senatorii votează, cu majoritate absolută, propunerea de acordare a încrederii guvernului. Votul este secret cu bile. Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a parlamentului, care se semnează de către președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului și se înaintează de îndată Președintelui României pentru a numi guvernul.
Dacă noul guvern a fost validat de parlament, primul-ministru și membrii guvernului vor depune individual jurământul în fața Președintelui României. Guvernul, precum și fiecare ministru în parte își exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului.
În cazul în care guvernul nu a fost validat, președinții celor două camere îl informează de îndată pe Președintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru.
În situația în care parlamentul respinge două solicitări de învestitură a guvernului, Președintele României poate să dizolve parlamentul. Pentru a putea fi inițiată de către președinte procedura dizolvării parlamentului, este nevoie ca legislativul să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după consultarea președinților celor două camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
Comentarii