Ședința Camerei Deputaților a fost marcată de o dispută pe tema acestei legi, după ce liberalii au cerut retragerea ei de pe ordinea de zi, deoarece introducerea ei nu a fost conformă cu regulamentul.

Plenul, început cu întârziere, a fost întrerupt de mai multe ori.

"Vom sesiza Comisia juridică, de disciplină și imunități privitor la încălcarea sistematică de către domnul președinte Zgonea a Regulamentului Camerei Deputaților în conducerea ședinței. Domnule președinte, de la începutul acestei ședințe a plenului Camerei Deputaților am observat cum încălcați sistematic Regulamentul Camerei. Ați întârziat la începerea ședinței, ați tras de timp până la venirea șefului dvs de partid, v-ați dat cuvântul și ați vorbit cinci minute jumătate, deși intervențiile pe procedură sunt limitate", a susținut deputatul PNL Ludovic Orban.

Totodată, liberalii l-au acuzat pe Zgonea că, prin introducerea pe ordinea de zi a unui proiect al cărui raport a fost întocmit cu doar o zi înainte, s-a încălcat Regulamentul Camerei Deputaților, mai exact articolul 69, astfel că au solicitat scoaterea lui.

În replică, Valeriu Zgonea a susținut că "Regulamentul a fost încălcat de nenumărate ori”.

"Cutuma funcționează înainte de a fi eu în Parlament. În ultimii ani, nu numai de când sunt eu președinte al Camerei, dar și în ultimele mandate, indiferent cine conducea ședința, acest articol de Regulament s-a încălcat cu obstinație. Majoritatea grupurilor parlamentare și liderii grupurilor, sunt sute de stenograme în care liderii de grup propun modificarea ordinii de zi sub rezerva primirii raportului”, a declarat liderul Camerei.

Potrivit art. 69 (2) din Regulament, raportul "va fi imprimat și difuzat deputaților cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, în plenul Camerei Deputaților, în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, și cu cel puțin 5 zile în cazul celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională”.

''Nu putem să scoatem de pe ordinea de zi un proiect de lege. Din 2015 încoace, grupul parlamentar PNL a inventat această cutumă, când pui pe ordinea de zi un proiect sub rezerva primirii raportului. Ce înseamnă asta? Că se încalcă prevederile Regulamentului, cu acordul comitetului liderilor care fac ordinea de zi. Comitetul liderilor face ordinea de zi pe baza rapoartelor'', a mai spus Zgonea.

El a supus la vot scoaterea proiectului de lege de pe ordinea de zi, dar legea nu a putut fi scoasă, din cauza lipsei de cvorum. În cele din urmă, ședința plenului a fost suspendată, iar proiectul a fost amânat pentru săptămâna viitoare.

Dar ce prevede proiectul de lege?

Senatul a adoptat, în octombrie anul trecut, proiectul de lege privind promovarea demnității umane și toleranței față de diferențele de grup.

Forma votată de Senat a suferit unele modificări în comisiile Camerei Deputaților.

Proiectul de lege are ca obiect "crearea unor mecanisme de promovare a valorilor privind demnitatea umană și toleranța față de diferențele de grup”.

Sunt vizate trei domenii în care se pot dezvolta aceste mecanisme de promovare: educația, mass-media și activitatea funcționarilor din administrația publică locală și centrală.

Față de textul de la Senat a fost scoasă din definiția grupului social potențial afectat de faptele de defăimare "apartenența politică”, solicitare făcută de Consiliul Legislativ.

Acesta ceruse și eliminarea referinței la "avere”, "întrucât acest termen are o semnificație relativă, iar interpretarea sa nu s-ar putea face dintr-o perspectivă obiectivă”, dar referința a rămas totuși în text.

În sensul proiectului, prin defăimare socială se înțelege "fapta sau afirmația prin care o persoană este pusă în situație de inferioritate pe temeiul apartenenței sale la un anumit grup social”.

Pentru aplicarea acestei legi, va fi creat un departament special în cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, respectiv Departamentul pentru Promovarea Demnității Umane și Toleranței, cu un număr maxim de posturi – 14.

Conform unui amendament propus de Liviu Dragnea la Cameră "defăimarea socială constituie contravenție și se sancționează conform Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Aplicarea sancțiunilor va fi făcută de către Departamentul pentru Promovarea Demnității Umane și Toleranței.

Cuantumul amenzilor a fost scânteia care a aprins opinia publică, media și cetățenii criticând dur inițiativa și pe susținătorul ei, Liviu Dragnea.

Legea nu pare să fie însă un demers necesar.

Persoana care se consideră vizată de defăimarea socială poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare defăimării sociale sau anularea situației create prin discriminare.

Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Departamentului pentru Promovarea Demnității Umane și Toleranței sau a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Parcurgerea textului arată că proiectul propus de Dragnea vrea să reglementeze un conținut care este deja reglementat în Codul Civil.

În plus, și sancțiunile propuse există deja, în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, iar Departamentul care va fi înființat se află în subordinea președintelui Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, instituție car eexistă și este funcțională.

În aceeași Ordonanță, art. 15 spune că este contravenție, dacă fapta nu intră sub incidența legii penale, "orice comportament manifestat în public, având caracter de propaganda naționalist- șovină, de instigare la ura rasială sau națională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la o anumită rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia".  

E adevărat că printre atribuțiile sale se numără și elaborarea unor ghiduri de bune practici pentru promovarea demnității umane și toleranței față de diferențele de grup, pentru cadrele didactice, pentru funcționari și instituții publice dar și pentru mass-media, după consultarea organizațiilor profesionale reprezentative din presă, lucruri care pâă acum nu existau, dar astfel de ghiduri există și ele și doar cine nu vrea nu le respectă.

De asemenea, Departamentul va colabora "cu Consiliul Național al Audiovizualului pentru promovarea principiilor toleranței față de diferențele de grup prin mass-media și pentru monitorizarea instituțiilor de presă în acest domeniu". Or și până acum CNA a sancționat derapajele de acest gen, fără să colaboreze cu niciun departament.

În ceea ce privește Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, acestea vor include programe pentru promovarea toleranței față de diferențele de grup, ce vor reprezenta minimum 1% din totalul timpului de emisie al fiecărui post de televiziune sau de radio. Un procent din programul posturilor publice nu înseamnă ceva indispensabil, statistic vorbind.

Cu toate astea, reacțiile au fost dure, chiar extreme

Proiectului liderului PSD a fost criticat dur de opoziție. Copreședintele PNL Alina Gorghiu a declarat, marți, pentru Agerpres, că liberalii vor contesta la CCR proiectul de lege privind promovarea demnității umane și toleranței față de diferențele de grup dacă va fi adoptat.

"Prevederile acestei legi sunt periculoase și reprezintă un atentat la libertatea de expresie garantată de Constituția României. Libertatea de exprimare este un drept care trebuie apărat cu orice preț, iar limitarea lui înseamnă un regres și o pierdere în termeni de democrație”, se arată într-un comunicat PNL.

Liderul Mișcării Populare, fostul președinte Traian Băsescu, consideră că România din momentul promulgării acestei legi "va semăna foarte bine cu China, cu Federația Rusă, cu Turcia, cu zone din acestea care nu au nimic cu democrația”.

"Este o lege care vrea să pună pumnul în gură dezbaterii publice”, a spus, marți, la B1 Tv, Traian Băsescu.

Cele mai vehemente critici au circulat însă în media și pe rețelele de socializare, numeroși jurnaliști și formatori de opinie exprimându-se împotriva legii.

A apărut inclusiv un cont fals al președintelui PSD cu mesaje ironice la adresa lui Liviu Dragnea.

Reacția disproporționată poate fi înțeleasă în condițiile în care parlamentarii au avut diverse încercări de a se proteja de ceea ce consideră ei atacuri la adresa lor prin inițierea unor legi.

Ultima încercare îi aparține senatoarei ALDE Cristiana Anghel care a propus anul trecut ca insulta și calomnia să fie pedepsite cu închisoare.

Pe 26 ianuarie 2016, Anghel și-a susținut, în cadrul ședinței Comisiei juridice din Senat, proiectul de lege, însă pedeapsa cu închisoarea este eliminată și în locul ei sunt prevăzute amenzi de tipul zile-amendă, o zi-amendă fiind în cuantum de 150 de lei/zi, potrivit Hotnews.ro.  

Așadar, reacția societății la un proiect aprobat de o comisie, nu de plenul Camerei, decizional în acest caz, nu poate fi justificată decât prin lipsa de încredere în politicieni, speculată chiar de politicieni, așa cum liberalii, politicieni și ei, conștienți de încrederea societății în orice vine dinspre clasa politică, afirmau în comunicatul privind inițiativa lui Dragnea.