Proiectul a fost adoptat cu 248 de voturi "pentru" și 34 de voturi "împotrivă".

La fel ca la Senat, proiectul de lege a fost susținut de toate formațiunile politice parlamentare, cu excepția AUR, care a și fost acuzat de restul parlamentarilor că reprezintă interesele Rusiei.

Legea offshore reglementează operațiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât în perimetrele petroliere offshore, cât și onshore de adâncime, stabilind că statul român va avea drept de preempțiune la achiziția gazelor naturale.

Dezbaterile de miercuri din plen au început cu un nou scandal, după ce liderul AUR, George Simion, l-a făcut din nou hoț pe ministrul Energiei, Virgil Popescu.

În replică, Popescu i-a spus lui Simion de la tribună: "Pașol na turbinca, Iuri!".

USR a susținut în plen un amendament respins atât de Senat săptămâna trecută, cât și de Comisia de specialitate din Camera Deputaților prin care se propusese ca veniturile suplimentare obținute din exploatarea gazelor din Marea Neagră să meargă spre fondurile de pensii din Pilonul II, iar administratorii acestora să le folosească pentru a investi mai departe.

La rândul lor, plenul deputaților a respins propunerea.

AUR a susținut, fără succes, un amendament prin care României să-i revină 50% din gazele care vor fi exploatate din Marea Neagră,  

Citește și: Dezbatere cu scandal pe legea offshore. Guvernul acuză AUR că face jocurile lui Putin

De asemenea, deputata USR Cristina Prună s-a ales cu microfonul oprit după ce a cerut dezbateri mai ample pe lege și a acuzat parlamentarii coaliției că nu sunt transparenți.

Principalele modificări aduse de proiectul legii offshore, conform HotNews.ro:

Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri cu menținerea grilei de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh. Inițial investitorii plăteau acest impozit progresiv asupra veniturilor suplimentare obținute din creșterea prețului la gaz, atunci când prețul gazului trecea de 45,71 lei/MWh.

Creșterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, pentru a încuraja investițiile în acest sector.

Eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investițiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminați comparativ cu restul agenților economici.

Se reglementează regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3 000 mSe propune eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. În acest fel, sunt respectate principiile fiscalității prevăzute de Codul Fiscal și România se va alinia cu practica internațională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza prețurilor realizate. 

Astfel cotele vor crește de la 15% la 70%, în funcție de prețul de vânzare a gazelor naturale:

15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;

30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;

35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;

40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;

50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;

60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;

70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023.

”Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Traseul legislativ al Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore poate fi consultat aici.