Legea are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon și prevede posibilitatea organizării, la nivel național și local, de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon; în acest sens, autoritățile centrale și locale, organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot contribui la organizarea acțiunilor prin acordarea de sprijin material și logistic. Totodată, potrivit acestei legi, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

În cerere de reexaminare, președintele spune că adoptarea de către Parlament a legii a generat numeroase critici, atât din partea experților, cât și a organizațiilor neguvernamentale.

"Reacțiile produse la nivelul societății civile, precum și amploarea acestora au pus în evidență faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic și consistent de consultare și dezbatere publică. Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii și inițierea unei largi analize și consultări, în care sa fie implicați specialiști, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituții de învățământ, instituții publice, reprezentanți ai societății civile", susține acesta.

El mai spune că, într-o țară membră a Uniunii Europene, puternic atașată de valorile și principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranței și a respectului față de demnitatea umană sunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanență".

"În acest proces, autoritățile statului au o responsabilitate majoră. În calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, Parlamentului îi revine responsabilitatea constituțională de a antrena în procesul legislativ actorii relevanți pentru adoptarea actelor normative, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a aborda transparent și responsabil transpunerea în plan legislativ a evenimentelor istorice, în acord cu valorile și aspirațiile democratice ale poporului român", conchide șeful statului.

Pe 5 iulie, Klaus Iohannis a atacat  la Curtea Constituțională legea prin care 4 iunie a fost declarată Ziua Tratatului de la Trianon, după ce proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, pe 13 mai.

Ulteiror, pe 15 iulie, judecătorii CCR au decis că legea este constituțională.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirma la începutul lunii mai că 4 iunie reprezintă ziua solidarității naționale maghiare.

"A fi ungur în Transilvania este o sarcină, o provocare, și bineînțeles, bucurie. Este o plăcere, pentru că în ciuda tuturor dificultăților sale, secolul în care am pierdut o națiune, și abia am câștigat. Secolul 21. ne-a adus împreună. Există o uniune națională maghiară - a fi maghiară peste granițe înseamnă diferit acum și în ciuda tuturor circumstanțelor, comunitatea noastră ar putea creșteLa o sută de ani de la Trianon, 4. iunie este ziua Uniunii Naționale Maghiare. Sunt în solidaritate cu toată comunitatea maghiară a piscinei Carpaților, iar în alte națiuni, nu caut dușmanul, ci pentru posibilul partener cu care sper să construiesc această parte a Europei în spiritul respectului reciproc”, spunea Kelemen Hunor într-un mesaj video.