Consilierul prezidenţial pentru afaceri europene, Leonard Orban, a comentat pentru EurActiv România discursul privind Starea Uniunii al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Leonard Orban, primul comisar european propus de România după aderare, susţine că numeroasele referiri la România, dar şi la alte ţări din Est din discursul liderului CE transmit mesajul că viziunea lui privind viitorul Uniunii e o viziune ce ţine de consolidarea proiectului european pentru toate statele membre.

De asemenea, consilierul prezidenţial apreciază că Jean-Claude Juncker a întins o mână Europei de Est şi a încercat să oprească un pic clivajul tot mai mare dintre cei doi "plămâni" ai Europei.

În ceea ce priveşte apelul lui Juncker privind primirea rapidă a României şi Bulgariei în Schengen, Leonard Orban atrage atenţia că e valoros din punct de vedere politic, dar o aderare poate avea loc doar după o reformă a Spaţiului Schengen, iar aceasta va dura.

Nici în ceea ce priveşte Zona Euro, consilierul prezidenţial nu crede că vom adera prea curând, dar subliniază faptul că este, "de departe", proiectul cel mai important din cele viitoare pentru România, reprezentând o garanţie că va continua procesul de dezvoltare.

Lui Leonard Orban i-a plăcut mesajul de unitate transmis de Juncker, în schimb, are dubii în privinţa comasării funcţiilor de preşedinte al CE şi de preşedinte al Consiliului European şi a propunerii privind luarea deciziilor în anumite zone cu majoritate calificată.

De asemenea, consilierul prezidenţial atrage atenţia asupra politicienilor români care nu mai au deloc un discurs proeuropean, ci mai degrabă un discurs antieuropean, "de izolare, tot ce e străin nu e ok". 

EurActiv: România s-a bucurat de o atenţie specială în cadrul discursului susţinut săptămâna trecută de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Cărui fapt se datorează acest lucru? 

Leonard Orban: Cred că se datorează unei convingeri a preşedintelui Comisiei Europene că e nevoie să se acţioneze în ideea consolidării unităţii UE. Şi din punctul acesta de vedere, preşedintele CE a nominalizat de mai multe ori România, dar şi alte ţări din zonă, cu anumite excepţii, repet, cu anumite excepţii, şi în ideea de a transmite mesajul că viziunea lui privind UE e o viziune ce ţine de consolidarea proiectului european pentru toate statele membre. O viziune inclusivă, o viziune de unitate, o viziune - dacă vreţi - de efort comun, de a participa cu toţii, în mod deplin, la acest proiect european. În sensul acesta văd eu referirile pe care preşedintele Comisiei le-a făcut nu numai la România dar şi la alte state din zonă.

Foarte importantă este, de exemplu, referirea la sărbătorirea Centenarului, anul viitor. Preşedintele Comisiei a menţionat România, dar şi ţările baltice (Estonia, Letonia şi Lituania vor sărbători şi ele anul viitor cea de-a 100-a aniversare). E foarte important, mai ales în contextul destul de complicat din zonă.

EurActiv: Spuneţi că din discursul lui au lipsit referirile la unele state din Est. Dar, în acelaşi timp, esticilor li s-a acordat o anumită importanţă în discursul privind Starea Uniunii. Este, cumva, o mână întinsă Europei de Est, în condiţiile în care există ţări în zonă care s-au îndepărtat în ultimul timp de valorile europene şi critică Bruxellesul?

Leonard Orban: Evident că e o mână întinsă, evident că e dorinţă a preşedintelui Comisiei de a ţine cât mai aproape cel puţin câteva state din zonă, încercând să mai oprească un pic din clivajul aceasta, care e din ce în ce mai mare între Est şi Vest.

EurActiv: În comunicatul de presă transmis după discursul lui Juncker, preşedintele Iohannis a precizat că România rămâne un partener "deplin implicat în eforturile de avansare a integrării”. Concret, cu care dintre propunerile domnului Juncker este România de acord?

Leonard Orban: Mesajul din comunicatul preşedintelui României se referea în primul rând la acest semnal foarte clar transmis de către domnul Juncker privind unitatea continentului european, unitatea proiectului european. Asta a fost linia fundamentală. Sigur, putem discuta despre unele propuneri, cât de utile şi cât de fezabile sunt într-o primă fază, sau pe termen mediu şi lung, cum e chestiunea referitoare la unificarea poziţiei de preşedinte al Comisiei cu cea de preşedinte al Consiliului European.

Din punctul meu de vedere personal, insist personal, nu văd prea mari beneficii într-un asemenea caz şi nu ştiu care ar fi utilitatea unei asemenea unificări de poziţii, în condiţiile în care fiecare are activităţi care nu neapărat se suprapun. Şi sunt activităţi complexe. Chiar mi s-ar părea extrem de dificil pentru o persoană să exercite asemenea competenţe atât de complicate. Adică să gestioneze şi activitatea Comisiei Europene şi pe cea a Consiliului European. Am rezerve.

 

Dar sunt alte propuneri care sunt extrem de utile. Un exemplu ar fi cea privind crearea unui instrument de sprijin pentru statele care nu sunt membre ale Zonei Euro, dar care doresc să adere la moneda unică. E o propunere pe care noi o susţinem foarte puternic, pentru că, într-adevăr, poate să ajute suplimentar la eforturile pe care aceste state le fac, inclusiv România.

EurActiv: Îndeplinim criteriile de convergenţă din 2015. Dar este pregătită economia, sunt pregătiţi românii pentru moneda unică?

Leonard Orban: Aderarea se poate produce într-un orizont mediu, deci nu imediat, e foarte clar asta. Nu e vorba doar de criterii - pe care le poţi îndeplini azi, dar mâine, nu. De exemplu, orice depăşire a deficitului bugetar de 3% e clar că te scoate din îndeplinirea regulilor jocului. Dincolo de asta, rămâne acea convergenţă structurală, instituţională, convergenţă în ceea ce priveşte puterea de cumpărare şi, sigur, aici mai e nevoie de ceva ani, astfel încât să se ajungă la un nivel cât de cât acceptabil, care să permită aderarea noastră la Zona Euro. Procesul este unul extrem de important, iar aderarea noastră este esenţială.

E de departe proiectul cel mai important din cele viitoare pentru România. E o garanţie foarte importantă că vom continua procesul de dezvoltare. Sigur, nu e singura alternativă, putem să rămânem în afara Zonei, dar părerea mea este că ne va fi mai bine în interiorul Zonei Euro, decât în afara ei.

EurActiv: Cum vedeţi termenul avansat recent de ministrul de Externe - 2022 - pentru aderarea la moneda unică?

Leonard Orban: N-aş vrea să mă pronunţ, e un proces care va dura, e clar că trebuie să ne fixăm un calendar şi să îndeplinim măsurile pe care ni le propunem. Înainte de aderarea la Zona Euro, va trebui să intrăm în mecanismul ERM II, unde stai doi-trei ani cel puţin, şi atunci e clar că trebuie să parcurgi nişte etape, care implică luarea unor măsuri economice, dar şi instituţionale şi legislative, care să permită într-un oarecare orizont de timp întâi intrarea în acest mecanism - anticamera Zonei Euro - şi, ulterior, în Zona Euro. Prin urmare, nu m-aş pronunţa că e 2022, că e 2023, că e 2025. Oricum important e să ne fixăm un calendar şi să ne ţinem de el.

EurActiv: Jean-Claude Juncker a vorbit şi de aderarea rapidă a României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen. Dar sprijinul Comisiei Europene nu e o noutate, şi fostul şef al CE, Jose Manuel Barroso, spunea că suntem pregătiţi. Câtă valoare are declaraţia sa?

Leonard Orban: E o valoare importantă din punct de vedere politic. E un mesaj politic transmis clar, a fost receptat în capitalele europene. Deocamdată nu va schimba prea multe, pentru că vedeţi poziţiile rezervate, sunt diplomat aici, ale unor state membre. Chiar şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, spunea - când a venit în România - că întâi trebuie să consolidăm Spaţiul Schengen şi după aceea să-l lărgim. Şi e clar că va mai dura o perioadă.

Sunt o serie de măsuri care vor trebui luate, de la modificarea Codului Frontierelor Schengen, până la chestiuni ce ţin de politica de azil şi migraţie. Din punctul acesta de vedere, am un optimism prudent pentru că e foarte greu de estimat ce se va întâmpla. De la evoluţii sau involuţii politice: te poţi trezi că într-o ţară în acordul de guvernare al unei coaliţii să fie referiri la stoparea sau blocarea extinderii Spaţiului Schengen. Poate să apară în Olanda, poate să apară în Austria, poate în alte state membre. Sau probleme legate de un aflux mare de migranţi. Dacă Acordul UE-Turcia privind migraţia va fi denunţat într-un fel sau altul pot apărea riscuri serioase. E foarte greu să anticipăm ce se va întâmpla, tocmai de aceea rămân optimist, dar foarte prudent. Foarte prudent.

Ţin minte că la un moment dat, când se punea problema aderării României, având ca ţintă 2011, am spus într-un interviu că, dacă pierdem trenul respectiv, există riscul ca aderarea noastră la Spaţiul Schengen să fie amânată cu foarte mulţi ani. Din păcate am avut dreptate. Uitaţi-vă că suntem în 2017 şi încă nu avem o perspectivă foarte clară privind aderarea.

EurActiv: Din ce spuneţi, procesul de reformă va dura…

Leonard Orban: Sigur că va dura, nu e simplu să modifici Codul Frontierelor Schengen, asta va dura câteva luni bune. Ţinta optimistă e sfârşitul anului, dar poate să dureze mai mult. Şi celelalte chestiuni foarte sensibile, cele legate de azil, migraţie, Regulamentul Dublin - care pune toată responsabilitatea pe umerii ţărilor de intrare. În prezent, responsabilitatea e, în mare parte, pe umerii Greciei, Italiei, mai nou, Spaniei şi, într-o oarecare măsură, Bulgariei, şi e clar că Regulamentul Dublin nu mai e optim în momentul de faţă, în condiţiile în care există fluxuri destul de importante de migranţi, economici sau nu, chiar dacă aceste fluxuri au scăzut semnificativ comparativ cu anii trecuţi.

EurActiv: Ce părere aveţi despre propunerea privind "clauzele pasarelă" (permit derogarea de la procedura legislativă prevăzută inițial în tratate)?

Leonard Orban: E foarte sensibilă din punct de vedere politic, să intri pe decizie cu un vot cu majoritate calificată, pe zone care până acum erau de unanimitate, mă refer la relaţii externe, la politica de taxare, e o decizie foarte complicată, e foarte sensibilă şi sunt foarte multe interese pe aceste zone. Îmi vine greu să cred că se va putea organiza o asemenea chestiune, nici măcar pe termen mediu.

EurActiv: Dezavantajează statele mici?

Leonard Orban: Să ştiţi că nu e foarte simplu să foloseşti o minoritate de blocaj. Pot să vă spun că există state care ar putea fi afectate în cazul în care se va trece la majoritate calificată, utilizând "clauza pasarelă” care e prevăzută în Tratatul de la Lisabona. Vorbesc de principiu. Putem să ne imaginăm ce ar însemna să iei o decizie cu majoritate calificată pe o chestiune de politică externă.

EurActiv: Dumneavoastră ce v-a plăcut din discursul preşedintelui Juncker?

Leonard Orban: Faptul că s-a sensibilizat în urma discuţiilor pe care le-a avut, fie la Consiliul European, fie în altă parte, inclusiv cu preşedintele României, în ceea ce priveşte chestiunea aşa-numitelor concepte privind "Europa cu mai multe viteze" şi "Europa cercurilor concentrice". Şi a înţeles că aici în Est asemenea abordări riscă să creeze imaginea unei - să zicem - Cortine de Fier.

 

Şi din punctul acesta de vedere mesajul de inclusivitate pe care l-a transmis e un mesaj foarte util, inclusiv un mesaj foarte important din punctul de vedere al unităţii proiectelor europene. Până la urmă, în momentul în care începi să mergi înainte pe diferite politici şi proiecte în grupuri din ce în ce mai mici, coeziunea întregului proiect e pusă sub semnul întrebării şi chiar viitorul întregului proiect e pus sub semnul întrebării.

 

EurActiv: Acum avem cele cinci scenarii, plus cel de-al şaselea prezentat de Juncker…

Leonard Orban: Niciodată lucrurile nu sunt stricte. Cum vă spuneam, mă bucur că preşedintele Comisiei a venit cu scenariul şase, care seamănă cu scenariul cinci, dar sunt anumite nuanţe: trebuie să încercăm să mergem împreună, acest apel adresat de a avea în Spaţiul Schengen toate statele membre UE, la fel şi în Zona Euro - desigur, cele care doresc - ăsta e un mesaj de unitate. Acest lucru mi-a plăcut cel mai mult.

EurActiv: În cel de-al şaşelea scenariu există trei principii fundamentale, potrivit preşedintelui Jean-Claude Juncker: libertatea, egalitatea şi statul de drept. De ce statul de drept?

Leonard Orban: Pentru că e foarte important. Este o chestiune esenţială, e vorba de o valoare europeană, de valoarea civilizaţiei occidentale şi trebuie să o apărăm.

EurActiv: Ni se adresează şi nouă sau vizează alţi estici?

Leonard Orban: Nu e adresată specific către unii sau către alţii. Dar este evident că statul de drept a fost pus sub semnul întrebării în diferite zone, inclusiv în interiorul UE şi e nevoie de consolidarea tuturor instituţiilor democratice, e nevoie de o funcţionare optimă a tot ce înseamnă elemente care compun statul de drept. Până la urmă asta ne diferenţiază de alţii, de pe alte continente. Avem nişte valori şi trebuie să le respectăm. Şi una dintre valori e legată de existenţa statului de drept, de democraţie. Sunt lucruri esenţiale.

EurActiv: Cum vedeţi alegerea Sibiului pentru summitul post-Brexit?

Leonard Orban: O alegere simbolică, o privire spre viitor dintr-un oraş cu o foarte lungă istorie.

EurActiv: Au fost discuţii înainte sau a fost alegerea domnului Juncker?

Leonard Orban: Există o anumită sensibilitate a preşedintelui Comisiei faţă de Sibiu. Asta şi pentru că Sibiul a fost înfrăţit cu Luxemburg în 2007, când cele două oraşe au fost capitale europene ale culturii. Au existat şi există în continuare relaţii foarte strânse între cele două oraşe.

EurActiv: România se consideră ţara cea mai proeuropeană din zonă. În ultimul timp însă, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, dar şi alţi lideri politici, au un discurs destul de antieuropean. Mai este şi referendumul privind redefinirea familiei în Constituţie. Nu riscă toate acestea să erodeze încrederea românilor în UE?

Leonard Orban: E evident că în momentul de faţă sunt politicieni care nu mai au deloc un discurs proeuropean, ci mai degrabă un discurs antieuropean, eurosceptic, de izolare, tot ce e străin nu e ok. Astfel de mesaje pot avea o influenţă asupra populaţiei şi există riscul ca sprijinul pentru UE să scadă.

EurActiv: Există soluţii?

Leonard Orban: Normal. Trebuie să explici, să comunici cât mai mult, cât mai bine care sunt beneficiile faptului că suntem stat membru, beneficiile întregului proiect european şi pentru fiecare dintre cetăţenii români. Dar, în momentul de faţă, sunt destui care încep să pună sub semnul întrebării această direcţie pe care am mers şi pe care dorim să mergem în continuare.

EurActiv: Ce şanse sunt să primim Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA)?

Leonard Orban: E un proces extrem de complex, rezultatul e greu de anticipat.

EurActiv: Ni s-ar potrivi mai bine viitoarea agenţie pentru muncă?

Leonard Orban: Domnul Juncker a menţionat două agenţii noi: cea pentru muncă şi cea pentru securitate cibernetică. Ar fi foarte interesată cea pentru securitate cibernetică. În măsura în care ea se va crea. Rămâne de văzut. Ar fi o agenţie foarte interesantă.

Deocamdă e candidatura la EMA. Agenţia Europeană a Medicamentului nu e o agenţie nouă, tocmai de aceea poate fi mutată nu numai într-unul din statele care nu găzduiesc nicio agenţie europeană, ci poate fi relocată în oricare din statele care şi-au depus candidatura.

În cazul în care se înfiinţează o nouă agenţie, există o poziţie foarte clară a Consiliului European: agenţiile noi create se vor duce în statele membre care nu au o agenţie. Sunt cinci state în această situaţie. Pentru o agenţie nouă, avem şanse mai mari pentru că am candida cu celelalte patru state, comparativ cu procesul de relocare a EMA şi a Autorităţii Bancare Europene, unde nu ne-am depus candidatura.