Consilierul prezidențial pentru afaceri europene, Leonard Orban, a comentat pentru EurActiv România discursul privind Starea Uniunii al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Leonard Orban, primul comisar european propus de România după aderare, susține că numeroasele referiri la România, dar și la alte țări din Est din discursul liderului CE transmit mesajul că viziunea lui privind viitorul Uniunii e o viziune ce ține de consolidarea proiectului european pentru toate statele membre.

De asemenea, consilierul prezidențial apreciază că Jean-Claude Juncker a întins o mână Europei de Est și a încercat să oprească un pic clivajul tot mai mare dintre cei doi "plămâni" ai Europei.

În ceea ce privește apelul lui Juncker privind primirea rapidă a României și Bulgariei în Schengen, Leonard Orban atrage atenția că e valoros din punct de vedere politic, dar o aderare poate avea loc doar după o reformă a Spațiului Schengen, iar aceasta va dura.

Nici în ceea ce privește Zona Euro, consilierul prezidențial nu crede că vom adera prea curând, dar subliniază faptul că este, "de departe", proiectul cel mai important din cele viitoare pentru România, reprezentând o garanție că va continua procesul de dezvoltare.

Lui Leonard Orban i-a plăcut mesajul de unitate transmis de Juncker, în schimb, are dubii în privința comasării funcțiilor de președinte al CE și de președinte al Consiliului European și a propunerii privind luarea deciziilor în anumite zone cu majoritate calificată.

De asemenea, consilierul prezidențial atrage atenția asupra politicienilor români care nu mai au deloc un discurs proeuropean, ci mai degrabă un discurs antieuropean, "de izolare, tot ce e străin nu e ok". 

EurActiv: România s-a bucurat de o atenție specială în cadrul discursului susținut săptămâna trecută de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Cărui fapt se datorează acest lucru? 

Leonard Orban: Cred că se datorează unei convingeri a președintelui Comisiei Europene că e nevoie să se acționeze în ideea consolidării unității UE. Și din punctul acesta de vedere, președintele CE a nominalizat de mai multe ori România, dar și alte țări din zonă, cu anumite excepții, repet, cu anumite excepții, și în ideea de a transmite mesajul că viziunea lui privind UE e o viziune ce ține de consolidarea proiectului european pentru toate statele membre. O viziune inclusivă, o viziune de unitate, o viziune - dacă vreți - de efort comun, de a participa cu toții, în mod deplin, la acest proiect european. În sensul acesta văd eu referirile pe care președintele Comisiei le-a făcut nu numai la România dar și la alte state din zonă.

Foarte importantă este, de exemplu, referirea la sărbătorirea Centenarului, anul viitor. Președintele Comisiei a menționat România, dar și țările baltice (Estonia, Letonia și Lituania vor sărbători și ele anul viitor cea de-a 100-a aniversare). E foarte important, mai ales în contextul destul de complicat din zonă.

EurActiv: Spuneți că din discursul lui au lipsit referirile la unele state din Est. Dar, în același timp, esticilor li s-a acordat o anumită importanță în discursul privind Starea Uniunii. Este, cumva, o mână întinsă Europei de Est, în condițiile în care există țări în zonă care s-au îndepărtat în ultimul timp de valorile europene și critică Bruxellesul?

Leonard Orban: Evident că e o mână întinsă, evident că e dorință a președintelui Comisiei de a ține cât mai aproape cel puțin câteva state din zonă, încercând să mai oprească un pic din clivajul aceasta, care e din ce în ce mai mare între Est și Vest.

EurActiv: În comunicatul de presă transmis după discursul lui Juncker, președintele Iohannis a precizat că România rămâne un partener "deplin implicat în eforturile de avansare a integrării”. Concret, cu care dintre propunerile domnului Juncker este România de acord?

Leonard Orban: Mesajul din comunicatul președintelui României se referea în primul rând la acest semnal foarte clar transmis de către domnul Juncker privind unitatea continentului european, unitatea proiectului european. Asta a fost linia fundamentală. Sigur, putem discuta despre unele propuneri, cât de utile și cât de fezabile sunt într-o primă fază, sau pe termen mediu și lung, cum e chestiunea referitoare la unificarea poziției de președinte al Comisiei cu cea de președinte al Consiliului European.

Din punctul meu de vedere personal, insist personal, nu văd prea mari beneficii într-un asemenea caz și nu știu care ar fi utilitatea unei asemenea unificări de poziții, în condițiile în care fiecare are activități care nu neapărat se suprapun. Și sunt activități complexe. Chiar mi s-ar părea extrem de dificil pentru o persoană să exercite asemenea competențe atât de complicate. Adică să gestioneze și activitatea Comisiei Europene și pe cea a Consiliului European. Am rezerve.

 

Dar sunt alte propuneri care sunt extrem de utile. Un exemplu ar fi cea privind crearea unui instrument de sprijin pentru statele care nu sunt membre ale Zonei Euro, dar care doresc să adere la moneda unică. E o propunere pe care noi o susținem foarte puternic, pentru că, într-adevăr, poate să ajute suplimentar la eforturile pe care aceste state le fac, inclusiv România.

EurActiv: Îndeplinim criteriile de convergență din 2015. Dar este pregătită economia, sunt pregătiți românii pentru moneda unică?

Leonard Orban: Aderarea se poate produce într-un orizont mediu, deci nu imediat, e foarte clar asta. Nu e vorba doar de criterii - pe care le poți îndeplini azi, dar mâine, nu. De exemplu, orice depășire a deficitului bugetar de 3% e clar că te scoate din îndeplinirea regulilor jocului. Dincolo de asta, rămâne acea convergență structurală, instituțională, convergență în ceea ce privește puterea de cumpărare și, sigur, aici mai e nevoie de ceva ani, astfel încât să se ajungă la un nivel cât de cât acceptabil, care să permită aderarea noastră la Zona Euro. Procesul este unul extrem de important, iar aderarea noastră este esențială.

E de departe proiectul cel mai important din cele viitoare pentru România. E o garanție foarte importantă că vom continua procesul de dezvoltare. Sigur, nu e singura alternativă, putem să rămânem în afara Zonei, dar părerea mea este că ne va fi mai bine în interiorul Zonei Euro, decât în afara ei.

EurActiv: Cum vedeți termenul avansat recent de ministrul de Externe - 2022 - pentru aderarea la moneda unică?

Leonard Orban: N-aș vrea să mă pronunț, e un proces care va dura, e clar că trebuie să ne fixăm un calendar și să îndeplinim măsurile pe care ni le propunem. Înainte de aderarea la Zona Euro, va trebui să intrăm în mecanismul ERM II, unde stai doi-trei ani cel puțin, și atunci e clar că trebuie să parcurgi niște etape, care implică luarea unor măsuri economice, dar și instituționale și legislative, care să permită într-un oarecare orizont de timp întâi intrarea în acest mecanism - anticamera Zonei Euro - și, ulterior, în Zona Euro. Prin urmare, nu m-aș pronunța că e 2022, că e 2023, că e 2025. Oricum important e să ne fixăm un calendar și să ne ținem de el.

EurActiv: Jean-Claude Juncker a vorbit și de aderarea rapidă a României și a Bulgariei la Spațiul Schengen. Dar sprijinul Comisiei Europene nu e o noutate, și fostul șef al CE, Jose Manuel Barroso, spunea că suntem pregătiți. Câtă valoare are declarația sa?

Leonard Orban: E o valoare importantă din punct de vedere politic. E un mesaj politic transmis clar, a fost receptat în capitalele europene. Deocamdată nu va schimba prea multe, pentru că vedeți pozițiile rezervate, sunt diplomat aici, ale unor state membre. Chiar și președintele Franței, Emmanuel Macron, spunea - când a venit în România - că întâi trebuie să consolidăm Spațiul Schengen și după aceea să-l lărgim. Și e clar că va mai dura o perioadă.

Sunt o serie de măsuri care vor trebui luate, de la modificarea Codului Frontierelor Schengen, până la chestiuni ce țin de politica de azil și migrație. Din punctul acesta de vedere, am un optimism prudent pentru că e foarte greu de estimat ce se va întâmpla. De la evoluții sau involuții politice: te poți trezi că într-o țară în acordul de guvernare al unei coaliții să fie referiri la stoparea sau blocarea extinderii Spațiului Schengen. Poate să apară în Olanda, poate să apară în Austria, poate în alte state membre. Sau probleme legate de un aflux mare de migranți. Dacă Acordul UE-Turcia privind migrația va fi denunțat într-un fel sau altul pot apărea riscuri serioase. E foarte greu să anticipăm ce se va întâmpla, tocmai de aceea rămân optimist, dar foarte prudent. Foarte prudent.

Țin minte că la un moment dat, când se punea problema aderării României, având ca țintă 2011, am spus într-un interviu că, dacă pierdem trenul respectiv, există riscul ca aderarea noastră la Spațiul Schengen să fie amânată cu foarte mulți ani. Din păcate am avut dreptate. Uitați-vă că suntem în 2017 și încă nu avem o perspectivă foarte clară privind aderarea.

EurActiv: Din ce spuneți, procesul de reformă va dura…

Leonard Orban: Sigur că va dura, nu e simplu să modifici Codul Frontierelor Schengen, asta va dura câteva luni bune. Ținta optimistă e sfârșitul anului, dar poate să dureze mai mult. Și celelalte chestiuni foarte sensibile, cele legate de azil, migrație, Regulamentul Dublin - care pune toată responsabilitatea pe umerii țărilor de intrare. În prezent, responsabilitatea e, în mare parte, pe umerii Greciei, Italiei, mai nou, Spaniei și, într-o oarecare măsură, Bulgariei, și e clar că Regulamentul Dublin nu mai e optim în momentul de față, în condițiile în care există fluxuri destul de importante de migranți, economici sau nu, chiar dacă aceste fluxuri au scăzut semnificativ comparativ cu anii trecuți.

EurActiv: Ce părere aveți despre propunerea privind "clauzele pasarelă" (permit derogarea de la procedura legislativă prevăzută inițial în tratate)?

Leonard Orban: E foarte sensibilă din punct de vedere politic, să intri pe decizie cu un vot cu majoritate calificată, pe zone care până acum erau de unanimitate, mă refer la relații externe, la politica de taxare, e o decizie foarte complicată, e foarte sensibilă și sunt foarte multe interese pe aceste zone. Îmi vine greu să cred că se va putea organiza o asemenea chestiune, nici măcar pe termen mediu.

EurActiv: Dezavantajează statele mici?

Leonard Orban: Să știți că nu e foarte simplu să folosești o minoritate de blocaj. Pot să vă spun că există state care ar putea fi afectate în cazul în care se va trece la majoritate calificată, utilizând "clauza pasarelă” care e prevăzută în Tratatul de la Lisabona. Vorbesc de principiu. Putem să ne imaginăm ce ar însemna să iei o decizie cu majoritate calificată pe o chestiune de politică externă.

EurActiv: Dumneavoastră ce v-a plăcut din discursul președintelui Juncker?

Leonard Orban: Faptul că s-a sensibilizat în urma discuțiilor pe care le-a avut, fie la Consiliul European, fie în altă parte, inclusiv cu președintele României, în ceea ce privește chestiunea așa-numitelor concepte privind "Europa cu mai multe viteze" și "Europa cercurilor concentrice". Și a înțeles că aici în Est asemenea abordări riscă să creeze imaginea unei - să zicem - Cortine de Fier.

 

Și din punctul acesta de vedere mesajul de inclusivitate pe care l-a transmis e un mesaj foarte util, inclusiv un mesaj foarte important din punctul de vedere al unității proiectelor europene. Până la urmă, în momentul în care începi să mergi înainte pe diferite politici și proiecte în grupuri din ce în ce mai mici, coeziunea întregului proiect e pusă sub semnul întrebării și chiar viitorul întregului proiect e pus sub semnul întrebării.

 

EurActiv: Acum avem cele cinci scenarii, plus cel de-al șaselea prezentat de Juncker…

Leonard Orban: Niciodată lucrurile nu sunt stricte. Cum vă spuneam, mă bucur că președintele Comisiei a venit cu scenariul șase, care seamănă cu scenariul cinci, dar sunt anumite nuanțe: trebuie să încercăm să mergem împreună, acest apel adresat de a avea în Spațiul Schengen toate statele membre UE, la fel și în Zona Euro - desigur, cele care doresc - ăsta e un mesaj de unitate. Acest lucru mi-a plăcut cel mai mult.

EurActiv: În cel de-al șașelea scenariu există trei principii fundamentale, potrivit președintelui Jean-Claude Juncker: libertatea, egalitatea și statul de drept. De ce statul de drept?

Leonard Orban: Pentru că e foarte important. Este o chestiune esențială, e vorba de o valoare europeană, de valoarea civilizației occidentale și trebuie să o apărăm.

EurActiv: Ni se adresează și nouă sau vizează alți estici?

Leonard Orban: Nu e adresată specific către unii sau către alții. Dar este evident că statul de drept a fost pus sub semnul întrebării în diferite zone, inclusiv în interiorul UE și e nevoie de consolidarea tuturor instituțiilor democratice, e nevoie de o funcționare optimă a tot ce înseamnă elemente care compun statul de drept. Până la urmă asta ne diferențiază de alții, de pe alte continente. Avem niște valori și trebuie să le respectăm. Și una dintre valori e legată de existența statului de drept, de democrație. Sunt lucruri esențiale.

EurActiv: Cum vedeți alegerea Sibiului pentru summitul post-Brexit?

Leonard Orban: O alegere simbolică, o privire spre viitor dintr-un oraș cu o foarte lungă istorie.

EurActiv: Au fost discuții înainte sau a fost alegerea domnului Juncker?

Leonard Orban: Există o anumită sensibilitate a președintelui Comisiei față de Sibiu. Asta și pentru că Sibiul a fost înfrățit cu Luxemburg în 2007, când cele două orașe au fost capitale europene ale culturii. Au existat și există în continuare relații foarte strânse între cele două orașe.

EurActiv: România se consideră țara cea mai proeuropeană din zonă. În ultimul timp însă, președinții celor două camere ale Parlamentului, dar și alți lideri politici, au un discurs destul de antieuropean. Mai este și referendumul privind redefinirea familiei în Constituție. Nu riscă toate acestea să erodeze încrederea românilor în UE?

Leonard Orban: E evident că în momentul de față sunt politicieni care nu mai au deloc un discurs proeuropean, ci mai degrabă un discurs antieuropean, eurosceptic, de izolare, tot ce e străin nu e ok. Astfel de mesaje pot avea o influență asupra populației și există riscul ca sprijinul pentru UE să scadă.

EurActiv: Există soluții?

Leonard Orban: Normal. Trebuie să explici, să comunici cât mai mult, cât mai bine care sunt beneficiile faptului că suntem stat membru, beneficiile întregului proiect european și pentru fiecare dintre cetățenii români. Dar, în momentul de față, sunt destui care încep să pună sub semnul întrebării această direcție pe care am mers și pe care dorim să mergem în continuare.

EurActiv: Ce șanse sunt să primim Agenția Europeană a Medicamentului (EMA)?

Leonard Orban: E un proces extrem de complex, rezultatul e greu de anticipat.

EurActiv: Ni s-ar potrivi mai bine viitoarea agenție pentru muncă?

Leonard Orban: Domnul Juncker a menționat două agenții noi: cea pentru muncă și cea pentru securitate cibernetică. Ar fi foarte interesată cea pentru securitate cibernetică. În măsura în care ea se va crea. Rămâne de văzut. Ar fi o agenție foarte interesantă.

Deocamdă e candidatura la EMA. Agenția Europeană a Medicamentului nu e o agenție nouă, tocmai de aceea poate fi mutată nu numai într-unul din statele care nu găzduiesc nicio agenție europeană, ci poate fi relocată în oricare din statele care și-au depus candidatura.

În cazul în care se înființează o nouă agenție, există o poziție foarte clară a Consiliului European: agențiile noi create se vor duce în statele membre care nu au o agenție. Sunt cinci state în această situație. Pentru o agenție nouă, avem șanse mai mari pentru că am candida cu celelalte patru state, comparativ cu procesul de relocare a EMA și a Autorității Bancare Europene, unde nu ne-am depus candidatura.