După ce a devenit cel mai tânăr președinte al PSD (în februarie 2010, când avea 38 de ani) și cel mai tânăr premier (mai 2012 la vârsta de 40), Victor Ponta (43 de ani) se vedea deja, în campania prezidențială de anul trecut, și cel mai tânăr președinte al României. Problemele din diaspora, unde mii de români nu au putut vota în primul tur, i-au dat calculele peste cap.

Înfrângerea a fost cu atât mai dură cu cât a fost vorba de o diferență mare (Iohannis a avut peste 8 procente mai mult, după ce Ponta câștigase în primul tur, la o diferență de peste 10 procente).

La o zi după înfrângere a anunțat că respectă votul dat de români în 2012 și rămâne la Palatul Victoria.  A plecat apoi într-un scurt concediu. Tocmai în Dubai, împreună cu prietenul său Sebastian Ghiță. 

După ce și-a lins rănile, Victor Ponta a venit, în ianuarie 2015, cu planuri mari: reducerea TVA la toate produsele începând cu 1 ianuarie 2016, reducerea fiscalității pentru presa sau o nouă lege a redevențelor (uitată între timp prin ”sertarele” Parlamentului). 

În februarie însă au început problemele pentru apropiații săi. Cumnatul său Iulian Herțanu, a fost arestat preventiv, într-un dosar de corupție cu fonduri europene. În același dosar, Sebastian Ghiță a fost plasat sub control judiciar, iar sora lui Ponta, Alexandra Herțanu, a fost audiată în calitate de martor la Direcția Națională Anticorupție Ploiești.

Este o mare suferință pentru mine să văd că sora și mama mea sunt linșate mediatic, doar ca să fiu eu lovit politic,

declara Victor Ponta, în ziua audierii surorii sale.

O lună mai târziu și mama sa, Cornelia Naum, avea să fie audiată în același dosar, tot în calitate de martoră.

În acest timp, în sondaje premierul începea să scadă în clasamentul încrederii populației. Un sondaj INSCOP arăta că 24,5% dintre respondenți aveau multă și foarte multă încredere în Ponta, față de 26,1% în decembrie 2014.

Ponta: Ne pregătim pentru locale, să fim din nou pe primul loc

Convins că guvernarea PSD va rezista până la parlamentarele din 2016, Ponta a făcut, pe 27 aprilie, un bilanț al celor trei ani de guvernare, organizând un eveniment fastuos la care i-a invitat pe toți parlamentarii care au votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu.

La eveniment, intitulat ”3 ani de la începutul sfârșitului regimului Băsescu-MRU-Predoiu”, a fost vizionat și un film-rechizitoriu la adresa lui Traian Băsescu, iar Victor Ponta a prezentat două slide-uri pe care scria: "USL a promis: premier de la PSD și președinte de la PNL", precum și "USL a promis: Băsescu și Udrea la închisoare, parțial realizat".

 Cel mai mic șomaj din ultimii ani, revenire pe creștere economică, deblocarea absorbției fondurilor europene, revenirea la pensiile și salariile de dinainte de 2010, reducerea CAS, precum și scăderea taxelor, creșterea salariului minim și 300 de kilometri de autostradă inaugurați, sunt doar câteva dintre succesele guvernării enumerate de Ponta la eveniment.

Plus, combaterea contractelor băieților deștepți și lupta împotriva corupției din ultimii ani.

"În urmă cu exact trei ani, cetățenii românii au participat la un eveniment unic în cei 25 de ani democrație — schimbarea democratică prin moțiune de cenzură a unei majorități parlamentare și venirea la putere a opoziției printr-un program de guvernare pe care și astăzi îl avem”, spunea atunci Ponta, a cărui invitație pentru parlamentarii liberali de a sărbători ”momentul istoric” a fost refuzată.

Ponta nu se uita doar în urmă, ci pregătea optimist localele din 2016: ”Dincolo de acest eveniment special, astăzi o să discutăm despre proiectele guvernamentale, parlamentare, despre pregătirile noastre politice și despre faptul că fix peste un an de acum înainte suntem în campanie pentru alegerile locale. Asta înseamnă că practic ne pregătim din timp cu candidați, proiecte ca să fim din nou pe primul loc așa cum am fost de cele mai multe ori".

Sub lupa DNA

A venit însă luna iunie, cu un moment ce a marcat accelerarea declinului.

Pe 5 iunie, premierul Victor Ponta a făcut o vizită pe la DNA, pentru a i se comunica faptul că procurorii au dispus efectuarea urmăririi penale pentru mai multe "infracțiuni" pe care le-ar fi comis în calitate de avocat, în anii 2007-2008.

Asta se întâmpla pe 5 iunie, iar după ce Camera Deputaților a respins cererea de ridicare a imunității sale, Ponta pleca, pe 13 iunie, la Istanbul, unde a fost operat la genunchi. Mulți au văzut în decizia de a se opera în străinătate o fugă din fața procurorilor anticorupție.

În interiorul PSD au apărut critici pentru modul în care a plecat, fără să anunțe prea multă lume în partid și fără a se consulta cu nimeni în momentul în care a decis să-l numească interimar la Victoria pe uneperistul Gabriel Oprea. Prietenul Dragnea l-a rugat să revină mai repede pentru că plecarea lui tulbură partidul, dar și coaliția. 

În lipsa sa, președintele Klaus Iohannis și-a consolidat poziția, propunând pentru șefia SIE un apropiat, Mihai-Răzvan Ungureanu, care a primit votul în Parlament și cu ajutorul UNPR, aflată în coaliția de guvernare. 

Deși în trecut susținuse că va demisiona dacă va fi vreodată urmărit penal, Ponta a ales să rămână în funcție, înregistrând încă o premieră: devenea primul premier în funcție după Revoluție urmărit penal. 

Plecarea de la șefia PSD, pentru a nu afecta imaginea partidului

Întors în țară, el renunță, în iulie, la șefia PSD, pentru a nu lăsa situația sa să afecteze Partidul Social-Democrat. De imaginea României a fost mai puțin preocupat, în pofida faptului că situația de la București a fost discutată inclusiv într-o comisie a Parlamentului European.

Dacă îmi dau demisia, dau țara înapoi celor care au distrus-o înainte (...) Plecarea mea pentru a veni cei care au distrus România ar fi o trădare față de românii care au avut încredere în programul USL,

Pentru a nu rămâne fără putere în partid, a lăsat-o în locul său pe Rovana Plumb, unul dintre colaboratorii săi apropiați.

”Am toată convingerea și încrederea că Rovana Plumb, Andrei Dolineaschi, Liviu Dragnea și ceilalți colegi vor asigura cu succes conducerea Partidului în această perioadă, iar eu îmi voi face alături de ei, ca prim-ministru și membru de partid, datoria față de PSD și față de milioanele de români care au fost și sunt alături de noi”, a scris el pe Facebook.  

Desemnată de Ponta președinte interimar al formațiunii, Rovana Plumb a dat asigurări că acesta va rămâne premier, prioritatea PSD fiind în continuare câștigarea alegerilor locale de anul viitor.

După vacanță, Victor Ponta și-a reluat vizitele la DNA. Pe 17 septembrie a fost trimis în judecată, alături de senatorul Dan Șova și alte trei persoane, în dosarul Turceni-Rovinari.

Acuzat de 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor, Ponta mai marca o premieră: cel dintâi șef de guvern din Europa trimis în judecată.

A dat vina pe ”obsesia” unui procuror care vrea să se afirme, hărțuind premierul unei Românii cu performanțe economice remarcabile la nivel european.

La sfârșitul lui septembrie, supraviețuiește unei moțiuni de cenzură depusă de liberali, dar în octombrie primește o nouă lovitură. Președintele interimar pe care-l lăsase la PSD a pierdut, la Congres, competiția internă în fața lui Liviu Dragnea, condamnat deja la un an de închisoare fără executare, sentința nefiind definitivă. Mutare care a pus capăt oricărei influențe pe care o mai avea Ponta în PSD. 

Iar Liviu Dragnea nu s-a mulțumit doar cu PSD, ci a început să se amestece și în treburile guvernamentale, chemându-i pe miniștrii social-democrați la raport, în vederea evaluării activității lor și a unor eventuale schimbări în structura Executivului. 

Mai mult, Liviu Dragnea a susținut că PSD va vota pentru ridicarea imunității lui Ponta, dacă DNA va cere, din nou, acest lucru. 

Remanierea n-a mai avut loc. Incendiul de la Colectiv din 30 octombrie și protestele care i-au urmat au dus la demisia lui Ponta, demisie anunțată de Dragnea.

În dimineața zilei de 4 noiembrie, liderul PSD a declarat că premierul își va anunța demisia în scurt timp.

”Nu se mai poate face politică așa, rupți de societate. Dacă ei (Gabriel Oprea și Piedone – n.r.) nu își asumă, prim-ministrul a hotărât să își depună mandatul, pentru că nu se mai poate continua așa", a afirmat el. Liderul PSD a mai afirmat ca vor urma discuții cu toți liderii partidelor parlamentare pentru desemnarea unui nou guvern.

Fac asta pentru că am rezistat la orice bătălie cu adversarii politici, dar niciodată nu mă bat cu oamenii, am avea cu toții de suferit,

a susținut Ponta, adăugând că supărarea din cadrul societății este ”legitimă”.

Planurile PSD de a rămâne la guvernare și cele ale PNL privind organizarea de alegeri anticipate au fost năruite de președintele Iohannis care și-a impus ideea unui guvern tehnocrat. 

Până pe 22 decembrie Ponta a dispărut din prim-planul politicii, apărând din când în când pe Facebook pentru a posta mesaje despre creșterea economică a României din mandatul său sau despre promulgarea legii privind majorarea salariilor bugetarilor cu 10%.

Nu a fost invitat nici măcar la bilanțul guvernării, organizat de PSD.

E o decizie a conducerii, nu-i nicio supărare, pe PSD n-o să mă supăr niciodată. Nu am înțeles de ce nu am fost invitat,

Dacă fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a anunțat că se retrage din politică după tragedia de la Colectiv, Victor Ponta nu a dat astfel de semne.

Pe 22 decembrie, în prima conferință de presă de după demisie, el a precizat că va candida la alegerile parlamentare din 2016, dacă va fi pus pe lista PSD Gorj.

Cât despre mesajul și așteptările celor care au ieșit în stradă, Ponta nu a dat semne că le-a înțeles, dând vina ca și până acum, pe rivalii politici.

”Atunci (după tragedia de la Colectiv – n.r.) era momentul în care trebuia să demisionez, din multe motive, dar unul singur, pe care îl pot rezuma într-o frază, care nu a fost rostită de mine, ci de altcineva, a spus așa: «Au trebuit să moară oameni ca să schimbăm Guvernul asta» (declarația îi aparține președintelui Iohannis - n.r.)”, a spus Ponta, adăugând că știa că cei care doreau schimbarea Guvernului erau ”dispuși și la figurat, și la propriu să calce pe cadavre”.

Ce a promis. Ce a realizat

La bilanțul a trei ani de guvernare PSD, Ponta enumera, în aprilie, numeroase promisiuni îndeplinite de guvernul condus de el. Publicația Capital a analizat fiecare promisiune pentru a vedea dacă rezultatele anunțate de Victor Ponta reflectau realitatea:

• ”Am promis creștere economică de peste 3% in 2013, și am avut 3,4%, iar in 2014 am avut creștere de 2,9%”.

      Adevărat, dar! Promisiunea inițială era creștere de 4%. PIB real din 2014, convertit în euro, este sub nivelul de dinainte de criză. În 2014, PIB real era 133,8 miliarde euro, iar în 2008, 134,3 miliarde euro.

• ”Am promis locuri de muncă (un milion de locuri de muncă în 8 ani) – s-au creat în ultimii ani peste 200.000 de noi locuri de muncă, iar ritmul este crescător”.

     Fals! În programul de guvernare, Ponta își asuma crearea a unui milion de locuri de muncă pe durata unui mandat de patru ani, notează Capital, demontând cifra de 200.000 de noi locuri de muncă, întrucât, la preluarea guvernării, existau 4,3 milioane de angajați, potrivit INS, iar în decembrie 2014 erau 4,42 milioane, existând un plus de 120.000 de noi locuri de muncă.

•  ”Reducerea CAS cu 5 puncte - obiectiv realizat”.

      Adevărat, dar! Creșterea vertiginoasă a salariului minim (de la 700 lei la 975 lei, din 2012 până la 1 ianuarie 2015) a anulat avantajele scăderii CAS pentru angajatori care acum au cam același fond de salarii de plătit.

Citiți materialul integral aici.