Teodor Meleşcanu a făcut această declaraţie joi, la Bucureşti, în cadrul unei declaraţii comune de presă cu omologul său polonez, Jacek Czaputowicz.

„Din punctul meu de vedere, ar constitui o încălcare grosolană nu numai a prevederilor, dar şi a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, care au ca obiectiv fundamental solidaritatea şi asigurarea convergenţei între economiile statelor membre”, a declarat Teodor Meleşcanu, întrebat de discuţiile de la Bruxelles privind legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept.

„În mod evident, politica de fonduri de coeziune şi Politica Agricolă Comună sunt instrumente pentru a creşte convergenţa dintre economiile ţărilor mai dezvoltate din Uniunea Europeană şi ţările noastre. Nu este, într-adevăr, niciun fel de operă de caritate şi vreau să vă spun foarte direct că în tot ce priveşte fondurile Uniunii Europene contribuie şi România, contribuie şi Polonia, pe măsura puterilor noastre, dar sumele nu sunt deloc neglijabile”, a mai afirmat ministrul român de externe.

De mai multe luni, oficiali ai UE evocă posibilitatea condiţionării fondurilor europene de respectarea unor principii şi valori.

Încă din luna martie a anului trecut, comisarul pentru Justiţie, Vera Jurova, a propus legarea acordării fondurilor UE de respectarea statului de drept.

„Eu am adus în discuţie posibilitatea legării acordării de fonduri europene de respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale”, a declarat, pentru Der Spiegel, Vera Jourova, precizând că o asemenea măsură nu se poate aplica în actualul exerciţiu bugetar, care se încheie în 2020.

Ultima declaraţie în acest sens îi aparţine comisarului român, Corina Creţu.

Ea a declarat marţi, pentru Europa FM, că la Bruxelles se discută despre alocarea fondurilor europene în funcție de respectarea principiilor statului de drept, după 2020: „Ceea ce se discută la ora actuală, și nu este legat neapărat de România, este introducerea unei condiționalități legate de acordarea de fonduri europene și statul de drept. Dar asta după 2020. La ora actuală, eu nu am nici o prevedere legală prin care să nu acord fonduri europene”.

Comisia de dezvoltare regională (REGI) a Parlamentului European a organizat joi o dezbatere privind viitoarea Politică de Coeziune, în care s-au discutat inclusiv propuneri de simplificare a acesteia și varianta reducerii bugetului după ieșirea Marii Britanii din UE. În cadrul dezbaterii, Michael Schneider, raportor al Comitetului Regiunilor, a menționat că respectarea statului de drept și participarea la solidaritatea europeană și legarea acestora cu alocarea fondurilor structurale au fost respinse în COR. „Chiar am avut dezbateri extrem de aprinse pe acest subiect. Nu se dorește instituirea pedepsirii ci, dimpotrivă, coeziunea statelor”, a spus Schneider.

La rândul său, eurodeputatul Daniel Buda (PPE), a spus că statele membre nu ar trebui să îngreuneze accesarea fondurilor europene prin condiționalități suplimentare. „Legat de condiționalități cu privire la statul de drept, mi se pare foarte periculos să condiționezi fondurile din Politica de Coeziune de definirea statului de drept, fără să știm ce este mai exact statul de drept și cine face acest lucru”, a mai spus Buda.