În discursul susținut marți cu prilejul primirii șefilor de misiuni și a consulilor generali cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române, președintele Klaus Iohannis le-a spus diplomaților că în politica externă a României nu este loc pentru ”experimente discutabile în nume personal, pentru amatorism, pentru gafe diplomatice, pentru că toate acestea sunt foarte păguboase pentru interesele și obiectivele noastre naționale de politică externă”.

”În politica externă a României nu este loc decât pentru responsabilitate, respectarea ordinii constituționale și a dreptului internațional și pentru consens politic național pe temele și dosarele care țin de obiectivele noastre externe. Țin să vă asigur că voi continua să apăr aceste valori și vă încurajez să faceți la fel, pentru binele României și al românilor”, le-a mai transmis Klaus Iohannis ambasadorilor și consulilor.

Șeful statului a abordat și problema statului de drept, avertizând că România nu poate, în an centenar, să facă ”pași înapoi”. 

”Stabilitatea și credibilitatea României în politica externă înseamnă și păstrarea și apărarea statului de drept, a independenței justiției și a continuării combaterii corupției la același standard ca și până acum. Nu este admisibil ca, în anul Centenarului, să facem pași înapoi. Acest lucru presupune, înainte de toate, o Românie mai puternică și mai rezilientă, un stat mai performant, în care democrația liberală și statul de drept sunt deplin consolidate, cu o justiție independentă, un stat care acționează în slujba tuturor cetățenilor și care este capabil să le ofere prosperitate și siguranță”,

a susținut Klaus Iohannis.

Referindu-se la exercitatea de către România a Președinției Consiliului UE de anul viitor, președintele Iohannis a precizat că aceasta reprezintă o oportunitate ”de a crea o imagine pozitivă și pe termen lung a României în rândul partenerilor noștri europeni”.

”Și am face bine să folosim această oportunitate, fiindcă cele pe partea negativă le-am folosit din plin”, a subliniat Klaus Iohannis.

Discursul șefului statului contrastează puternic cu cel de luni susținut de liderul Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

Tăriceanu a susținut că protestele din România nu sunt ”mișcări sociale autonome”, ci ”doar cutii de rezonanță ale unor grupări politice, ce ocupă de regulă funcții la vârful statului, dar și ale unor instituții de tip special, atât parchete, cât și servicii care, de cincisprezece ani, au creat pentru România un brand de țară adoptat fără rezerve sau examinare critică de o parte a societății civile și de presă”.

”Acest brand este: România este o țară coruptă. Clasa politică este coruptă. Acest brand de țară, la care au lucrat cu sîrg politicieni, jurnaliști și activiști civici a fost imediat adoptat de majoritatea cancelariilor occidentale. Ce știm despre România? întreabă un ministru care-și pregătește vizita oficială la noi sau un diplomat trimis în misiune în capiutala noastră.Știm, înainte de toate, că este o țară coruptă, vine răspunsul spontan și imediat. De unde știm?, ar putea insista ipoteticul ministru sau diplomat care a aflat poate că în România se mai întâmplă și unele lucruri bune, în planul creativității sau al dezvoltării economice de pildă. A, știm chiar de la ei, sosește răspunsul care încheie discuția. Șefi de stat, parlamentari europeni, șefi de partide, jurnaliști, reprezentanți ai ONG-urilor au explicat lumii cu insistență că țara este coruptă și că politicienii ei, cei de la putere în special, nu sunt decât niște penali”,

a afirmat Tăriceanu, adăugând că, în aceste condiții, munca diplomaților e ”una aproape sisifică”:

”Orice ați spune despre țară, despre guvernare, despre societate, despre proiecte, despre dinamismul economic din ultimii ani va fi trecut în plan secund și veți fi întrebați despre corupție. Iar dacă, din delicatețe diplomatică, cuvântul nu va fi rostit, veți ști că el plutește în aer și locuiește în gândul interlocutorilor dumneavoastră”.