După retragerea propunerii anterioare, Cristina Guseth, ca urmare a prestației acesteia în timpul audierii în Parlament, Dacian Cioloș a propus-o pentru această funcție pe Raluca Prună, înalt funcționar la Comisia Europene. 

Discursul Ralucăi Prună în fața Comisiilor reunite - elemente de biografie

• Sunt cu adevărat onorată să fiu în fața comisiilor reunite, este o onoare că premierul mi-a propus această șansă. Înțeleg gravitatea acestui moment, înțeleg importanța funcției. Sunt absolvent de Drept și de Filosofie, sunt membru în Baroul București, din 2000 am devenit incompatibilă cu profesia de avocat, fiind angajată în Delegația Comisiei Europene - m-am ocupat de capitolul Justiție și Afaceri Interne, în perioada negocierilor de aderare.
• Am avut și activitate în cadrul societății civile, sunt, alături de mulți magistrați, membru fondator al Transparency International, am activat ca jurist și, pentru o perioadă scurtă de timp, ca președinte. A fost o șansă profesională mare, ca jurist român, să pregătesc candidatura României la statutul de membru al Uniunii Europene. Am avut interlocutori din sistemul judiciar (am cunoscut avocați, experți, mediatori), am avut o radiografie completă a sistemului judiciar și a sistemului de justiție, într-un sens mai larg.
• Pentru capitolul XXV (JAI), după încheierea negocierilor, am lucrat ca jurist lingvist la Consiliul Uniunii Europene, am tradus Tratatul de Aderare a României la UE. În 2007 m-am rentors în CE, în direcția de Justiție, Libertate și securitate, frontiera externă a UE, refugiați, fondul pentru retur.
• Am lucrat într-o unitate care se ocupa de lupta împotriva corupției, era un dosar la început, am reușit să propunem un mecanism orizontal la nivelul UE. Presupune un fel de monitorizare a situației sectoriale în ceea ce privește corupția la nivelul statelor membre. Am lucrat apoi trei luni ca asistent parlamentar al doamnei Monica Macovei, cel mai activ deputat european pe chestiunea corupției, pentru trei luni, m-am reîntors în Comisie, apoi în 2010, am mers într-o altă Direcție generală - pentru piață internă - o unitate juridică, m-am ocupat de libera circulație a bunurilor. Au urmat niste reorganizări, nu voi ocupa timpul comisiei pentru a intra în aceste detalii.
• UPDATE - alte elemente de biografie (răspunzând unei întrebări): M-am născut în 1969, am terminat Dreptul în 1994, Filofsofie în 1997, am terminat în 1998 un master în Științe Politice. Vă asigur că un CV al meu cu toate datele va fi disponibil.
• UPDATE (concluzie) - Este prematur să dăm răspunsuri la toate problemele ridicate, în situația în care voi ajunge ministru rolul meu este să mă asigur că toate elementele de parcurs în cadrul Mecanismului MCV sunt îndeplinite conform cerințelor. Eu mă voi asigura că voi face tot ceea ce trebuie să fac pentru a asigura aceste lucruri.
• Întrebare cu privire la existența ofițerilor acoperiți în justiție
  Răspuns: Legea prevede că magistrații trebuie să facă o declarație pe propria răspundere, CSM se ocupă de resursele umane (instanțe, judecători). CSM consultă CSAT. În condițiile în care constată că sunt ofițeri acoperiți, e vorba de o declarație și fals în declarații.
  
• Întrebări - Codurile
  

• Răspuns: Chestiunea Codurilor a fost larg dezbătută în societate, am, alături de mulți colegi, o așteptare ca, atunci când este vorba de un Cod, o construcție legislativă complicată - acestea să fie acolo pentru a dura.
• Procedura trebuie făcută cu dezbatere, cu participarea magistraților care sunt chemați să aplice legea, cu avocați, cu alți practicieni chemați să aplice legea.
• Evident că răspunsul este da, dacă voi primi votul de încredere voi colabora cu Parlamentul. Este un lucru de la sine înțeles.

• Întrebare a parlamentarului Remus Cernea: tendința la nivel european de a da o formă de recunoaștere (parteneriatului civil sau căsătorie) între persoanele de același sex)

• Răspuns: Există o dezbatere, așa cum bine ați spus, transcende granițele. Nu în toate statele membre este posibilă recunoașterea unui parteneriat. Sub președinția luxemburgheză (președinția Consiliului Uniunii) există consultări, s-au consultat și parlamentele naționale, urmează să se ia o decizie la nivel instituțional în Consiliu.

• Eu nu mă pot pronunța aici, cu precădere într-o materie atât de puțin consensuală. În România cred că trebuie să aibă loc o dezbatere amplă și trebuie să țină seama de prevederi legislative în vigoare. În SUA o decizie a venit abia în iunie 2015, deciza Curții supreme americaneș dacă într-o societate care dezbate aceste lucruri, dacă unei asemenea societății îi trebuie atât de mult timp, societății românești îi trebuie cel puțin la fel de mult timp să dezbată. România nu are interesul de a se singulariza în cadrul Uniunii.

• Întrebare cu privire la graduri de rudenie între magistrați

• Raluca Prună nu s-a prounțat pe subiect, spunând, cu riscul de a se repeta, că sunt necesare o dezbatere și o analiză.
  

• Cu privire la conformarea voluntară la prevederile legii, cum anume va face motorul legislativ (Ministerul Justiției).
• Conformarea voluntară ține de noi, ca indivizi. Este influențată și de măsura în care legea se aplică, în condițiile în care se aplică la fel, pentru toată lumea. Nu văd ce aș putea răspunde decât să fiu de acord cu dl deputat Cupșa, legea nu trebuie tratată ca un moft, legea trebuie respectată.
  
  A doua parte a întrebării cu privire la interpretarea unitară a legii. Știu ca profesionist că este o problemă în România. Și în alte state, câtă vreme trăim lucruri care se legiferează. Ministerul Justiției trebuie să devină un catalizator care să invite actorii instituționali și noninstituționalli și, mai cu seamă, pe cei care aplică legea, la discuții pe această temă.
  
  Actul de justiție nu este înfăptuit de Ministerul Justiției, ci de instanțe. Dar actiul de justiție este un serviciu public. Fiecare dintre noi am fost justițiabili. Așteptarea ca rezultatul aplicării legii să fie predictibil există. Aici se mai poate lucra. Înțeleg că MJ are rol important de catalizator.
• Numirile  de la instituțiile-cheie: Criterii de integritate, profesionalism (le spun cu titlu de exemplu, nu spun că nu altele nu ar trebui incluse). România, prin numirile pe care le-a făcut, a arătat că procedura funcționează, țara a răspuns așteptărilor uriașe.
• Evident că am discutat cu premierul desemnat cu privire la prioritățile pe justiție.
• Magistratul judecător este independent în soluțiile pe care le ia, judecătorul este independent în actele sale, însă judecătorul este subordonat ierarhic.
  

BACKGROUND: În cursul dimineții de marți, după retragerea din miez de noapte a propunerii Cristinei Guseth, în presă a fost vehiculat și numele lui Mihai Selegean pentru postul de la Ministerul Justiției. Selegan a fost director de cabinet (2003) al Rodicăi Stănoiu, în prezent director juridic în cadrul BRD.

Raluca Prună este absolventă de drept.

Potrivit unor surse politice citate de Mediafax, documentul privind propunerea ei pentru acest portofoliu a ajuns la comisiile juridice și audierea va avea loc după ce Raluca Prună va sosi de la Bruxelles.