Ministrul Educației, Adrian Curaj, este membru al Academiei de Științe ale Securității Naționale, o „instituție de interes național” înființată în 2012 la inițiativa fostului vicepremier Gabriel Oprea și aflată în coordonarea MAI, MApN și SRI.

Informația că ministrul Adrian Curaj este membru al acestui for este disponibilă în declarația de interese a oficialului, postată pe site-ul Guvernului. 

Calitatea de membru al Academiei de Științe ale Securității Naționale se păstrează pe viață, conform statutului Academiei.

Între membrii fondatori ai Academiei de Științe ale Securității Naționale se numără și senatorul Gabriel Oprea, fost ministru al Apărării, al Administrației și Internelor, fost vicepremier și fost premier interimar.

Pe site-ul Guvernului există un extras din CV-ul ministrului Curaj, însă acesta nu conține nicio referire la calitatea de membru al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN). Nici în CV-ul trimis de Curaj la Parlament în noiembrie 2015, cu ocazia validării Cabinetului Cioloș, nu apare nicio referire la această calitate a sa. În aceste condiții, nu este clar când a devenit Adrian Curaj membru al acestei academii.

Ce este Academia de Științe ale Securității Naționale ASSN?

ASSN a fost înființată în 2012, la capătul unui proces legislativ ce a început în 2011. Principalul inițiator al legii a fost parlamentarul Gabriel Oprea, el fiind primul dintre semnatari pe expunerea de motive ce însoțește proiectul inițial.

Din legea prin care s-a înființat ASSN, inițial sub numele Academia de Științe Militare, reiese că aceasta este o „instituție publică de interes național în domeniul cercetării științifice din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, de consacrare academică, aflată în coordonarea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații”.

ASSN „reunește personalități de o deosebită valoare științifică și profesională din domeniile cercetării științifice din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională”. Din CV-ul său reiese însă că Adrian Curaj este specializat în electronică și telecomunicații și în managementul afacerilor, domenii fără prea mare legătură cu securitatea națională.

Cu atât mai neobișnuită este prezența lui Curaj ca membru în această academie cu cât, prin lege, numărul maxim de membri al acesteia este de o sută, din care 50 sunt membri titulari.

Conform legii din 2012, membrii titulari ai ASSN beneficiază de o indemnizație lunară viageră egală cu salariul mediu pe economie, iar membrii corespondenți de jumătate din acești bani.

Din statutul ASSN disponibil online reiese că membrii titulari și membrii corespondenți sunt aleși pe viață.

ASSN și SRI

Banii au fost motivul pentru care, în 2015, președintele Comisiei pentru Controlul activității Serviciului Român de Informații, deputatul Georgian Pop, a propus modificarea legii prin subordonarea economică totală a ASSN directorului SRI.

Inițiativa legislativă a lui Georgian Pop a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ, care a considerat că propunerea contravine legislației fiscale.

După dezbaterile parlamentare, legea a fost totuși modificată, academia primindu-și, cu această ocazie, numele actual. Mai important, indemnizațiile membrilor, acordate până acum „în limita fondurilor disponibile”, sunt prinse în bugetul de stat.

Legăturile ASSN cu SRI sunt însă și mai strânse. În 29 ianuarie 2015, la două zile după ce demisiona de la conducerea Serviciului Român de Informații, George Maior era ales președinte al ASSN.

Teoretic, Maior este încă președinte al Academiei, el fiind doar suspendat din funcție pe durata mandatului de ambasador în SUA. Conducerea interimară a ASSN i-a revenit unui alt fost ministru al Educației, Remus Pricopie, rectorul SNSPA care a fost titularul portofoliului din 2012 până în 2014.

Miniștrii Educației Pricopie și Curaj, singurii civili printre oamenii cu epoleți

Primul președinte al Academiei a fost general-locotenentul Teodor Frunzeti, după cum a scris Hotnews, citând un articol din Observatorul Militar. Vicepreședinte a fost ales chestorul de poliție Gheorghe Popa, iar secretar general colonelul (r) Gheorghe Boaru. Generalul de brigadă (r) Viorel Buta, generalul (r) Sergiu Medar și comisarul-șef de poliție Ștefan Prună au fost aleși în funcțiile de președinti ai celor trei secții științifice ale ASSN: Științe Militare, Informații și Securitate Militară și, respectiv, Ordine Publică și Siguranță Națională.

Odată cu alegerea lui Maior, în 2015, în funcția de secretar general a fost ales profesorul-doctor Gheorghe Toma, și el general de brigadă.

ASSN, o academie-fantomă?

Academia de Științe ale Securității Naționale nu are un site propriu, astfel că nu este clar ce activități desfășoară membrii ei.

În declarația de interese a ministrului Curaj apare informația că acesta nu a încasat niciun ban de pe urma calității de membru al acesteia, astfel că nu este clar dacă membrii acesteia obțin deocamdată venituri sau nu.

Nu există nicăieri o listă a membrilor acestei academii, deși, conform legii, din 2015 aceștia primesc indemnizații cu titlu de rente viagere de la bugetul statului.

Curaj, acuzat că a luat decizii care favorizează doctorii suspecți de plagiat

Presa și societatea civilă au criticat dur câteva decizii luate de ministrul Educației, Adrian Curaj, care, pe de-o parte, anunță că a declanșat o aprigă luptă pentru dovedirea și sancționarea doctorilor care și-au obținut titlul prin plagiat, dar, pe de altă parte, schimbă legi în favoarea „rețelei plagiatorilor” sau numește în poziții-cheie oameni care au acoperit „seria plagiatelor”.

Curaj a promovat o reformă a sistemului de analiză a acuzațiilor de plagiat conform căruia universitățile și, ca mecanism de apel, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) vor fi singurele instituții responsabile în acest domeniu.

Prima problemă reclamată de criticii ministrului este aceea că universitățile sunt chiar cele care au acordat, care au girat respectivele titluri, astfel că este greu de crezut că își vor analiza obiectiv activitatea și își vor asuma eventualele erori în acordarea doctoratelor.

„Există dovezi clare că unele universități au fost fabrici de doctorate plagiate. Exemple în acest sens sunt Academia Națională de Informații a SRI, Academia de Poliție, Universitatea Națională de Apărare. Să le lași lor dreptul de-a se ancheta e ca și cum ai pune un spărgător de bănci să repare un seif plin cu bani”, a comentat jurnalistul Emilia Șercan, care a analizat mai multe lucrări de doctorat ale unor importanți oameni politici, afirmând, în materiale publicate în presă în ultimul an, că acestea sunt plagiate. 

 

Pe de altă parte, Curaj este acuzat că, printr-un ordin publicat recent în Monitorul Oficial, a numit în forul suprem în judecarea acestor cazuri, CNATDCU, persoane care au protejat autori sau coordonatori de teze de doctorat suspecte a fi fost plagiate. Cele mai contestate astfel de numiri sunt cele ale foștilor miniștri ai Educației Ecaterina Andronescu și Sorin Câmpeanu, care ar fi închis ochii în scandalurile-monstru rerefitoare la plagiatele lui Gabriel Oprea și Victor Ponta.

EurActiv.ro a încercat să ia legătura cu ministrul Adrian Curaj pentru a-l întreba cum, când și de ce a devenit membru al ASSN, însă acesta nu a răspuns la telefon. Curaj nu a putut fi contactat până la momentul publicării acestei știri nici prin intermediul purtătorului de cuvânt al Ministerului Educației.