Autorităţile de la Bucureşti sunt mulţumite de discursul lui Juncker privind Starea Uniunii, ministrul pentru Afaceri Europene anunţând o nouă ofensivă pentru Schengen şi lansarea unei dezbateri publice privind aderarea la Zona Euro.

Victor Negrescu a declarat joi că autorităţile române privesc "cu optimism" declaraţiile de miercuri ale preşedintelui Juncker şi ideea lansării unui al șaselea scenariu, "un scenariu care prezintă un mesaj de unitate, egalitate, coeziune şi împinge către o Europă mai unită, mai puternică, mai democratică".

Oficialul a susţinut că discursul nu a reprezentat o surpriză pentru MAE şi alte autorităţi române: "Eram informaţi despre aceste referinţe pozitive cu privire la România şi trebuie să spunem că aceste referinţe pozitive sunt datorate efortului susţinut pe care autorităţile române îl fac deja de mai multe luni … de a promova o imagine a României mai constructivă, mai participativă la viitoarea construcţie europeană".

Vrem în nucleul dur al UE

"România îşi doreşte să facă parte din nucleul dur al UE, îşi doreşte să afirme prin ceea ce face ideea că țara noastră e cu adevărat proeuropeană, o ţară sigură, o ţară care are un proiect privind viitorul Europei, o ţară care prin creștere economică, prin politicile pe care le implementează dorește să devină un stat refondator al UE", a spus ministrul delegat pentru Afaceri Europene, într-o conferinţă despre discursul privind Starea Uniunii al președintelui Comisiei Europene.

În acest context, Negrescu a subliniat necesitatea unui "consens naţional în materie de afaceri europene", în vederea promovării mesajului României la nivel european.

În ceea ce priveşte cele cinci priorități anunţate de Juncker, Victor Negrescu a spus că sunt "în consens cu interesele noastre", scoţând în evidenţă două dintre ele: noua strategie industrială pentru Europa şi securitatea cibernetică.

Referitor strategia industrială, el a explicat că această componentă e "inclusă atât în programul de guvernare, cât şi în fazele iniţiale ale proiectului de ţară prezentat de Administraţia Prezidenţială".

"Vorbim de inovare, digitalizare, de creare de locuri de muncă, de creştere a nivelului de trai şi aceste lucruri pot fi susţinute doar printr-o creştere economică, doar prin creşterea veniturilor şi alte politici pe care Guvernul le implementează şi are de gând să le implementeze pe mai departe", a spus Negrescu.

În materie de securitate cibernetică, România se numără "printre liderii europeni" apreciază oficialul - precizând că Bucureştiul doreşte să contribuie la crearea sau extinderea unei agenţii europene pentru securitate cibernetică.

Din discursul lui Juncker, Negrescu a reţinut şi referirile la libertate şi egalitate de şanse între Est şi Vest. 

El a remarcat faptul că au existat cinci referinţe precise la România, "predominant pozitive", spre deosebire de anul trecut când singura referire viza inundaţiile.

 

"Astăzi vorbim de menţionarea României ca un stat cu drepturi depline care poate contribui la construcţia europeană",

a subliniat Victor Negrescu.

Nouă ofensivă privind Schengen

Salutând susţinerea CE pentru aderarea României la Schengen şi reamintind că putem contribui mai bine la reforma Spaţiului din interior, ministrul delegat a explicat că, de trei săptămâni, a reorganizat la nivelul sistemului de gestiune a Afacerilor Europene din România grupurile de lucru privind Schengen.

"România începe în acest sens o nouă organizare a proiectului nostru de aderare la Spaţiul Schengen, putem chiar vorbi de o nouă ofensivă în marginea acestei idei că, într-adevăr, este un drept, nici măcar nu vorbim aici de alte avantaje", a spus Negrescu.

Ministrul delegat a subliniat necesitatea ca România să fie "mai proactivă, nu doar să fie în așteptarea unui răspuns din partea țărilor membre".

 

"Avem sprijinul Comisiei Europene, avem sprijinul unei bune părți a statelor membre. Este important să fim prezenți acolo în statele care au anumite reticențe. Avem în vedere ca în perioada următoare să avem întâlniri și vizite importante atât în Olanda, în Germania, cât și în Franța. Am avut întâlniri cu omoloaga mea din Franța, aici la București, avem întâlnire cu ministrul pentru Afaceri Europene din Germania, iar de asemenea Olanda este pe agendă pentru a fi prezenți acolo și a da toate informațiile necesare, cu un nou dosar precis în care avem argumentele politice și tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen",

a afirmat Negrescu. 

În privinţa Zonei Euro, el a refuzat să ofere un termen, apreciind însă că există o schimbare de atitudine privind acest obiectiv, şi a anunţat lansarea unor dezbateri publice, atât în Bucureşti, cât şi în ţară, pe acest subiect. 

Fără paralelisme

Dacă în primăvară autorităţile române au criticat una dintre variantele prezentate de Juncker, cea a Europei cu două viteze, de data aceasta Bucureştiul salută cel de-a şaselea scenariu, care se pliază mai mult pe viziunea României asupra viitorului Europei.

"România vrea să fie un stat refondator al UE şi trebuie să avem uşile deschise şi criteriile precise cu privire la aderarea la Spaţiul Schengen şi Zona Euro… Europa poate merge înainte printr-un consens în care toţi cetăţenii sunt trataţi într-o manieră egală şi, din acest punct de vedere, România, care are o poziţie aparte, un stat important ca mărime, un stat care e proeuropean, îşi doreşte ca Europa să meargă înainte, să fructifice acest moment şi acest lucru presupune ca toate statele să aibă oportunitatea de a participa" pe deplin la construcţia europeană", a subliniat Victor Negrescu.