Victor Negrescu a declarat joi că autoritățile române privesc "cu optimism" declarațiile de miercuri ale președintelui Juncker și ideea lansării unui al șaselea scenariu, "un scenariu care prezintă un mesaj de unitate, egalitate, coeziune și împinge către o Europă mai unită, mai puternică, mai democratică".

Oficialul a susținut că discursul nu a reprezentat o surpriză pentru MAE și alte autorități române: "Eram informați despre aceste referințe pozitive cu privire la România și trebuie să spunem că aceste referințe pozitive sunt datorate efortului susținut pe care autoritățile române îl fac deja de mai multe luni … de a promova o imagine a României mai constructivă, mai participativă la viitoarea construcție europeană".

Vrem în nucleul dur al UE

"România își dorește să facă parte din nucleul dur al UE, își dorește să afirme prin ceea ce face ideea că țara noastră e cu adevărat proeuropeană, o țară sigură, o țară care are un proiect privind viitorul Europei, o țară care prin creștere economică, prin politicile pe care le implementează dorește să devină un stat refondator al UE", a spus ministrul delegat pentru Afaceri Europene, într-o conferință despre discursul privind Starea Uniunii al președintelui Comisiei Europene.

În acest context, Negrescu a subliniat necesitatea unui "consens național în materie de afaceri europene", în vederea promovării mesajului României la nivel european.

În ceea ce privește cele cinci priorități anunțate de Juncker, Victor Negrescu a spus că sunt "în consens cu interesele noastre", scoțând în evidență două dintre ele: noua strategie industrială pentru Europa și securitatea cibernetică.

Referitor strategia industrială, el a explicat că această componentă e "inclusă atât în programul de guvernare, cât și în fazele inițiale ale proiectului de țară prezentat de Administrația Prezidențială".

"Vorbim de inovare, digitalizare, de creare de locuri de muncă, de creștere a nivelului de trai și aceste lucruri pot fi susținute doar printr-o creștere economică, doar prin creșterea veniturilor și alte politici pe care Guvernul le implementează și are de gând să le implementeze pe mai departe", a spus Negrescu.

În materie de securitate cibernetică, România se numără "printre liderii europeni" apreciază oficialul - precizând că Bucureștiul dorește să contribuie la crearea sau extinderea unei agenții europene pentru securitate cibernetică.

Din discursul lui Juncker, Negrescu a reținut și referirile la libertate și egalitate de șanse între Est și Vest. 

El a remarcat faptul că au existat cinci referințe precise la România, "predominant pozitive", spre deosebire de anul trecut când singura referire viza inundațiile.

"Astăzi vorbim de menționarea României ca un stat cu drepturi depline care poate contribui la construcția europeană",

a subliniat Victor Negrescu.

Nouă ofensivă privind Schengen

Salutând susținerea CE pentru aderarea României la Schengen și reamintind că putem contribui mai bine la reforma Spațiului din interior, ministrul delegat a explicat că, de trei săptămâni, a reorganizat la nivelul sistemului de gestiune a Afacerilor Europene din România grupurile de lucru privind Schengen.

"România începe în acest sens o nouă organizare a proiectului nostru de aderare la Spațiul Schengen, putem chiar vorbi de o nouă ofensivă în marginea acestei idei că, într-adevăr, este un drept, nici măcar nu vorbim aici de alte avantaje", a spus Negrescu.

Ministrul delegat a subliniat necesitatea ca România să fie "mai proactivă, nu doar să fie în așteptarea unui răspuns din partea țărilor membre".

"Avem sprijinul Comisiei Europene, avem sprijinul unei bune părți a statelor membre. Este important să fim prezenți acolo în statele care au anumite reticențe. Avem în vedere ca în perioada următoare să avem întâlniri și vizite importante atât în Olanda, în Germania, cât și în Franța. Am avut întâlniri cu omoloaga mea din Franța, aici la București, avem întâlnire cu ministrul pentru Afaceri Europene din Germania, iar de asemenea Olanda este pe agendă pentru a fi prezenți acolo și a da toate informațiile necesare, cu un nou dosar precis în care avem argumentele politice și tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen",

a afirmat Negrescu. 

În privința Zonei Euro, el a refuzat să ofere un termen, apreciind însă că există o schimbare de atitudine privind acest obiectiv, și a anunțat lansarea unor dezbateri publice, atât în București, cât și în țară, pe acest subiect. 

Fără paralelisme

Dacă în primăvară autoritățile române au criticat una dintre variantele prezentate de Juncker, cea a Europei cu două viteze, de data aceasta Bucureștiul salută cel de-a șaselea scenariu, care se pliază mai mult pe viziunea României asupra viitorului Europei.

"România vrea să fie un stat refondator al UE și trebuie să avem ușile deschise și criteriile precise cu privire la aderarea la Spațiul Schengen și Zona Euro… Europa poate merge înainte printr-un consens în care toți cetățenii sunt tratați într-o manieră egală și, din acest punct de vedere, România, care are o poziție aparte, un stat important ca mărime, un stat care e proeuropean, își dorește ca Europa să meargă înainte, să fructifice acest moment și acest lucru presupune ca toate statele să aibă oportunitatea de a participa" pe deplin la construcția europeană", a subliniat Victor Negrescu.