UPDATE

Deputații USR sesizează Curtea Constituțională cu privire la hotărârea Camerei Deputaților prin care Bogdan Licu, pe care îl numesc "un plagiator cu pregătire cel mult mediocră", este numit judecător la CCR, fără a fi respectate toate condițiile constituționale și legale.

Curtea Constituțională este o instituție fundamentală a statului român. Totuși, de la an la an, numirile făcute de partide la CCR s-au degradat. Aveam odinioară judecători la CCR de anvergură. În ultima perioadă, cu mici excepții, partidele au preferat, însă, să numească doar cozi de topor, pe criterii strict politice. Astăzi, plenul Camerei Deputaților a avut de ales între original și copie, între original și plagiat. USR, ascultând vocea societății civile, a propus un judecător cu experiență, care și-a fundamentat întreaga carieră pe studiu, pregătire temeinică, note și concursuri pe bune, un judecător care este și formator la INM și care are un doctorat făcut ca la carte. De cealaltă parte, a coaliției PSD-PNL, a venit contraexemplul, care a și fost votat pentru înalta demnitate de judecător la CCR: un candidat împins de la spate de serviciile secrete, care a avut rezultate submediocre de la liceu până la facultatea obscură și neacreditată pe care a terminat-o”, a declarat deputatul USR Stelian Ion.

USR spune că în Constituție se prevede la art. 143 că judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. 

În plus, prin nedepunerea diplomei de licență la dosarul de candidatură, Bogdan Licu nu a respectat prevederile legale cu privire la documentele necesare a fi depuse în vederea numirii ca judecător la CCR. La rândul său, Camera Deputaților nu a analizat documentele oficiale care să ateste îndeplinirea de către candidat a condițiilor de numire, încălcându-se astfel dispozițiile cuprinse în art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Tot în privința dosarului de candidat, USR acuză că lipsesc cu desăvârșire și alte documente, precum cazierul judiciar și declarația de necolaborare cu Securitatea și cu actualele servicii de informații. Nici măcar o copie după cartea de identitate nu s-a sinchisit candidatul PSD să furnizeze în dosarul de candidatură.

Totodată, din actele prezentate de candidat – CV și adeverință privind vechimea în muncă – a fost imposibil de analizat, pe parcursul procedurii parlamentare, dacă Bogdan Licu îndeplinește o altă condiție esențială pentru un judecător CCR, și anume înalta competență profesională. Înalta competență profesională se dovedește prin rezultate profesionale de excepție, materializate în titluri științitifce, cărți și studii publicate, participări la reuniuni științifice de înaltă ținută, titluri academice etc.

Nu în ultimul rând, USR atrage atenția Curții Constituționale că au fost încălcate prevederile regulamentare prin votul „la pachet” exprimat în Comisia juridică, cu prilejul audierii candidaților.

„În acest sens, a fost imposibil de exprimat o opinie cu privire la un aviz pozitiv sau negativ pentru fiecare candidat în parte, dezbaterea privind îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție devenind astfel una iluzorie, iar votul a fost doar unul formal, deși Comisia avea atribuții expres prevăzute privind analiza fiecărui candidat în parte”, se arată în sesizarea depusă de USR. 

+++

Plenul Camerei Deputaților s-a reunit de la ora 12.00 pentru a vota propunerile de candidați: Bogdan Licu, propus de PSD, Cristi Danileț, propus de USR și Ioan Sabău-Pop, propus de AUR.

La Senat, USR l-a propus pentru un post la CCR pe fostul senator UDMR Peter Eckstein-Kovacs, PNL a propus-o pe șefa Comisiei juridice, senatoarea liberală Iulia Scântei, iar AUR l-a propus pe Radu Ghidău, fost deputat PNȚCD.

Săptămâna trecută, toți candidații au primit avize favorabile în Comisiile juridice de la Camera Deputaților și Senat.

După numărarea voturilor, care au fost secrete și s-au exercitat cu buletine de vot, cele două Camere au decis cine vor fi noii judecători ai CCR. Senatul a votat-o pe Iulia Scântei (76 de voturi "pentru" și 34 "împotrivă"), iar Camera Deputaților l-a votat pe Bogdan Licu (208 voturi "pentru" și 93 "împotrivă").

Propunerea USR, în persoana lui Peter Eckstein-Kovacs, a adunat doar 22 de voturi favorabile și 88 "contra" de la senatori.

Cristi Danileț, susținut de USR în Camera Deputaților, a strâns 59 de voturi "pentru" și 242 "împotrivă".

Astfel, Iulia Scântei îi ia locul la Curte Monei Pivniceru, iar Bogdan Licu ar putea să îi ia locul lui Valer Dorneanu în funcția de președinte. După alegerea noilor membri de către Parlament, judecătorii aleg, prin vot secret, președintele, pentru o perioadă de 3 ani. 

Cine sunt noii judecători care ar trebui să se asigure că Legea fundamentală a României este respectată

Bogdan Licu, fost procuror general interimar al României și unicul candidat pentru funcția de prim-adjunct al Parchetului General în 2020, a explicat atunci că nu a mai candidat pentru șefia instituției deoarece nu a vrut să-i afecteze imaginea, în condițiile în care era acuzat de plagiat.

Pe 25 octombrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul lui Bogdan Licu, care ceruse suspendarea verificării tezei sale de doctorat.

Licu a susținut că a renunțat de bună voie la titlul de doctor și că procedura ar trebui oprită, dar, în urma verdictului Curții Supreme, procedura CNATDCU poate continua.

Bogdan Licu obținuse titlul de doctor la Academia SRI cu o lucrare despre corupție coordonată de fostul ministru de interne Gabriel Oprea.

Ulterior, Licu, alături de mai mulți demnitari care obținuseră titlul de doctor în baza unor lucrări susținute la Academia SRI, a renunțat la distincția academică, însă cercetarea acuzațiilor de plagiat fusese demarată de CNATDCU, consiliul de atestare a diplomelor universitare și a titlurilor academice.

În noiembrie 2021 Bogdan Licu a câștigat în instanță dreptul de a renunța benevol la titlul de doctor obținut cu teza sa suspectată de plagiat.

În urma unei analize făcute asupra lucrării, au fost identificate sursele de proveniență pentru mai bine de o jumătate din totalul celor 445 de pagini, conținut copiat ad litteram fără a fi fost citat cu respectarea normelor naționale și internaționale de citare în operele științifice. Bogdan Licu îl plagiază masiv pe judecătorul Cristi Danileț și candidat și el acum pentru un post de judecător CCR, fostul său coleg din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), scria la vremea respectivă Emilia Sercan, relateză HotNews.ro.

​Noi detalii din CV-ul lui Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general al României, propus în funcții de Victor Ponta, Raluca Prună, Cătălin Predoiu și numit atât de Traian Băsescu, cât și de Klaus Iohannis, ies la iveală, mai scrie HotNews.ro

Propunerea lui Licu pentru un post de judecător constituțional a generat un șir de controverse, mai ales că nu a fost asumată de către magistrați, așa cum a susținut PSD.

Marcel Ciolacu a susținut că acestă propunere a venit "din zona magistraților", iar Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) i-a cerut liderului PSD să spună ce magistrați l-ar fi recomandat pe Bogdan Licu: "Am întrebat printre colegi cine a făcut propunerea buclucașă pentru numirea domnului Licu la CCR…Nefiind niciun răspuns pozitiv, solicităm public domnului Ciolacu să comunice cine sunt magistrații la care face referire atunci când susține că domnul Bogdan Licu a venit ca o propunere din partea magistraților, și nu a oamenilor politici".

Dincolo de scandalul de plagiat deja cunoscut, Licu fiind acuzat că în teza sa de doctorat l-a plagiat masiv chiar pe actualul contracandidat pentru postul de judecător la CCR Cristi Danileț, au ieșit la iveală detalii despre studiile procurorului care duc la întrebarea cum de a reușit acesta să ajungă să aibă o carieră fulminantă. 

Bogdan Licu a urmat Universitatea particulară Spiru Haret din București în perioada 1991-1995, iar examenul de licență în Drept l-a susținut la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în februarie 1996, pentru că Spiru Haret nu era acreditată și nu avea dreptul de a organiza examene de licență, a scris jurnalista Emilia Șercan.

În anul I, Licu a avut media 6,69, în anul II - 7,25, în anul III - 7,80, iar în anul IV - 6,60, cu o medie generală a celor patru ani de studiu de 7,08.

A susținut examenul de licență în februarie 1996, adică nu în același timp cu cei din promoția lui.

Potrivit jurnalistei, Licu a obținut nota 5 la examenul de licență la Drept penal și 6 la examenul de Drept civil. Media probelor de la examenul scris de licență a fost salvată de Dreptul muncii, la care a luat nota 10.

Bogdan Licu a devenit procuror în 1 decembrie 1996, adică zece luni mai târziu.

În 2009, când Bogdan Licu era vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, după ce au apărut primele suspiciuni printre colegii săi de la acea vreme privind studiile sale, dar și scandalul de plagiat, Bogdan Licu a publicat în Monitorul Oficial un anunț în care susținea că și-a pierdut diploma de licență eliberată la 3 octombrie 1996 de Universitatea „Spiru Haret”, a scris jurnalista Sorina Matei.

Din septembrie 2006, Bogdan Licu deținea o copie legalizată a diplomei sale de licență care atesta că licența sa, cu același număr și serie pe care a declarat-o oficial pierdută după 3 ani, era obținută de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, și nu de la Universitatea Spiru Haret din București unde urmase timp de 4 ani cursurile Facultății de Drept.

+++

În ceea ce o privește pe Iulia Scântei, aceasta a intrat în Parlament pe listele PNL în anul 2016 și este președinte al Comisiei juridice din Senat. Înainte de a ajunge la putere, Scântei a fost printre cei mai importanți juriști ai PNL.

Înainte de a fi parlamentar, ea a fost consilier al ministrului Justiției, dar și secretar general în cadrul instituției. În perioada 2006-2007 a fost consilier al premierului în departamentul pentru Lupta Antifraudă (OLAF).