Bucureștenii se vor afla în iunie în fața unui test democratic: au la dispoziție numeroși candidați, dar printre ei se află și condamnați cu suspendare, urmăriți penal sau naționaliști.

Marți a fost ultima zi în care s-au putut depune candidaturi pentru alegerile locale din 5 iunie. Listele finale vor fi definitivate pe 4 mai, dată până la care dosarele candidaților vor fi verificate de către judecătorii Biroului Electoral Central. 

Candidații la Primăria Capitalei:

PSD - Gabriela Firea (43 de ani). A intrat în presă în 1990, în Bacău. A mai lucrat la cotidianul Azi, la Radio Contact, iar în perioada 1993-1999 a fost la TVR. În ianuarie 1999 a devenit consilier pentru relații publice și imagine al premierului Mugur Isărescu, iar în perioada februarie-decembrie 1999 a fost purtător de cuvânt al Guvernului.

A revenit în presă la trustul Intact, pentru ca în septembrie 2012 să se înscrie în PSD, devenind în același an senator de Ilfov. În prezent este vicepreședinte PSD și purtător de cuvânt al partidului.

PNL – Cătălin Predoiu. După trei încercări eșuate – Cristian Bușoi, Ludovic Orban și Marian Munteanu, liberalii speră să dea lovitura cu tandemul Predoiu-Cristian Ciucu, ultimul venit din societatea civilă.

Predoiu (48 de ani), originar din Buzău, de profesie avocat, a fost ministru al justiției în guvernele Tăriceanu, Boc și Ungureanu. În 2012 a fost pentru o perioadă foarte scurtă de timp premier interimar.

După ce în 2008 a candidat fără succes pentru un post de deputat de Buzău din partea PNL, în 2013 s-a înscris în PDL. După unificarea celor două partide a devenit președintele PNL București.

Uniunea Salvați Bucureștiul - Nicușor Dan (46 de ani), din Brașov, a candidat pentru prima dată la alegerile locale din 2012, ca independent. Acum este candidatul platformei politice Uniunea Salvați Bucureștiul, pe care a fondat-o în anul trecut. Din 2006 a început să se implice în problemele Capitalei, prin Grupul Civic București.

Pe pagina sa, Nicușor Dan precizează că a câștigat peste 90 de procese împotriva autorităților sau alături de ele contra speculatorilor imobiliari. Printre realizările enumerate: salvarea de la construire a cinci 5 hectare în Parcul Tineretului și salvarea de la demolare a clădirilor din Kiseleff 45.

În urma plângerilor penale formulate de Asociatia Salvati Bucurestiul, pe care a fondat-o în 2008, Andrei Chiliman și Liviu Negoiță sunt urmăriți penal de DNA, mai scrie el.

Mișcarea Populară - Robert Turcescu (41 de ani), din Pitești. Formațiunea lui Traian Băsescu merge ca și PSD tot pe mâna unui ex-jurnalist, după ce fostul președinte a renunțat la a candida din cauza că fost anunțat că este urmărit penal.

Turcescu a lucrat 23 de ani în presă. În 2014 a spus că a fost ofițer acoperit al unui serviciu de informații și a demisionat de la B1 TV. El nu a precizat însă pentru ce serviciu a lucrat și cât timp a fost acoperit.

"Un om care tot timpul s-a manifestat ca fiind un om de dreapta, este membru al partidului nostru de la începutul anului și un familist cu doi copii”, îndeplinind toate criteriile pentru a fi candidatul PMP la funcția de primar general al Capitalei: așa l-a prezentat Traian Băsescu, în momentul în care i-a anunțat candidatura.

Și ALDE a venit cu o propunere surpriză: Daniel Barbu (59 de ani), fost ministru al Culturii în Guvernul Ponta, în prezent senator.

''Este o candidatură prestigioasă, care arată alegătorilor că ALDE este un partid capabil să promoveze proprii lideri în funcții de răspundere și nu se ascunde, nu se ferește de această responsabilitate, așa cum am văzut la alții că au căutat candidaturi externe”, a declarat copreședintele partidului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Pe ultima sută de metri s-a înscris în cursă și fostul europarlamentar PSD și ministru de Externe Adrian Severin (62 de ani), deși are o condamnare, în primă instanță. 

Severin candidează din partea Partidului Dreptății Sociale, condus de Marian Vanghelie.

Pe 23 februarie, Severin a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani și trei luni de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență.

Sentința nu este definitivă.


Publicația Sunday Times a realizat o investigație jurnalistică sub acoperire în urma căreia a demascat trei europarlamentari că sunt de acord să susțină amendamente la legislația europeană, în schimbul unor sume de bani.

Dacă austriacul Ernst Strasser și slovenul Zoran Thaler au demisionat imediat după declanșarea scandului, Severin a refuzat să facă acest lucru și a rămas în PE până la încheierea mandatului. Și din PSD a plecat foarte greu, după ce a fost amenințat de mai multe ori cu excluderea.

Partidul România Unită - Bogdan Diaconu. Ales deputat pe listele PSD, Diaconu a părăsit partidul pentru a fonda, anul trecut, România Unită, o formațiune extremistă. Diaconu susține însă că partidul are la bază doctrina național-democrată, un curent dezvoltat în perioada antebelică și interbelică de către savantul Nicolae Iorga.

Printre acțiunile formațiunii se numără un miting pentru susținerea propunerii legislative de revenire la titulatura de "țigani”, în loc de "romi” și susținerea inițiativei de modificare a Constituției, în sensul în care să se consacre căsătoria ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie.

Cea mai importantă acțiune a României Unite este crearea "Patrulei lui Vlad Țepeș”, o organizație paramilitară care va "veghea ca cei sărmani și uitați de autorități să nu fie victimele interlopilor".

Pe blogul său, Diaconu propune ca toți candidații care vor să ocupe funcția de primar al Capitalei românilor să-și asume interzicerea construcției mega moscheii în București. 

Totodată, el promite gratuitate generală a transportului public de suprafață pentru toți bucureștenii.

Pe listă se mai află candidați fără șanse, precum Iuliana Gorea Costea, soția unui fost primar al Chișinăului, care candidează din partea PNȚCD, Dumitru Borțun sau Daniel Fenechiu.

De altfel, avocatul Daniel Fenechiu a anunțat, pe Facebook, că nu a reușit să strângă cele 18.000 de semnături prevăzute de o lege "aberantă și discriminatorie”, dar și-a depus candidatura, însoțită de 15 semnături, pentru a putea contesta decizia prin care Biroul Electoral de Circumscripție București îi va respinge candidatura. 

Nici M10, partidul europarlamentarului Monica Macovei, nu a reușit să adune semnăturile necesare și a decis să depună în București candidaturile cu doar trei semnături, numărul legal de semnături pentru înființarea unui partid politic.

"Este modalitatea asumată de a protesta față de jocul politic murdar, pe care partidele politice mari au ales să îl facă în București. Este modalitatea asumată pentru a susține public, în cel mai mare oraș al țării, reforma clasei politice și a procesului electoral", precizează M10, într-un comunicat. 

Candidații "altfel”:

Sectorul 1 

Uniunea Salvați Bucureștiul o propune pe Clotilde Armaud. Născută în Franța, Armaud este căsătorită cu un român și locuiește de mult timp în țara noastră, iar anul trecut a obținut cetățenia română.

"Eu sunt manager și mă indignează proasta administrare care îți sare în ochi când ai de-a face cu autoritățile publice. Am condus organizații de 2.000 de oameni pe care le-am eficientizat, am gestionat bugete de un miliard de euro, astăzi sunt director general al unui grup de firme de servicii de inginerie/proiectare cu 200 de ingineri. Firma mergea prost când am preluat-o în 2013, astăzi ne-am redresat. Sunt însă gata să renunț la job-ul meu de director general, la salariul consistent pe care îl am în acest moment, pentru a lua parte la proiectul de administrare profesionistă și cinstită a Bucureștiului în echipa Uniunii Salvați Bucureștiul", scrie, pe site-ul său, Clotilde Armand.


Din partea PMP candidează Eugen Tomac. Venit în România la vârsta de 17 ani, el s-a născut în 1981, în raionul Ismail, din regiunea ucraineană Odesa. Înainte de a intra în politică, a lucrat în presă.

Tot din presă vine și Laura Chiriac. Ea candidează "cu mâinile curate” din partea ALDE. A rămas celebră după ce a povestit, pentru adevărul.ro, cum a încercat s-o seducă Dominique Strauss-Kahn pe vremea când era director al FMI.

Sectorul 3

Actualul primar Robert Negoiță (PSD) candidează pentru un nou mandat. Asta deși a fost anunțat, recent, că este urmărit penal pentru evaziune fiscală în formă continuată

Negoiță a explicat că acuzațiile nu au nicio legătură cu activitatea lui de primar, astfel că nu-i va fi afectată cariera politică.

Sectorul 4

Fostul primar Cristian Popescu Piedone, care a demisionat cu greu, la presiunea străzii, după incendiul de la Colectiv, dorește să conducă din nou Primăria Sectorului 4. Deși la sfârșitul anului trecut spunea că se retrage din politică, Piedone și-a depus candidatura recent, în pofida faptului că este urmărit penal.

Justiția i-a respins-o din cauza unor nereguli la semnături, dar Piedone a strâns încă o dată numărul necesar și a revenit. Și noua candidatură este contestată, iar miercuri Judecătoria Sectorului 4 i-a respins candidatura. Decizia nu este definitivă. 

Sectorul 5

Urmărit penal, primarul suspendat Marian Vanghelie, fost PSD, va candida din partea noii sale formațiuni, Partidul Dreptății Sociale.

Din partea Partidului Național Democrat (PND), condus de Daniel Fenechiu, candidează Marian Spanoche, un cântăreț de muzică ușoară destul de necunoscut.

Sectorul 6

Ca și colegul Negoiță, senatorul PSD Gabriel Mutu este urmărit penal, fiind suspectat de spălare de bani.

Întrebat la lansarea candidaților social-democrați dacă Mutu respectă Codul de integritate în condițiile în care acesta este urmărit penal de DIICOT, președintele PSD Liviu Dragnea a replicat că "toată lumea respectă Codul de integritate”.

Independentul Ștefan Florescu a fost director al Administratiei Piețelor din Sectorul 4 și este considerat un apropiat al lui Piedone.

În 2012, inspectorii ANI au anunțat că Florescu a fost în incompatibilitate întrucât a fost, simultan, în perioada 24 iulie 2009 - 20 martie 2012, atât director al Administrației Piețelor din Sectorul 4 cât și administrator la trei societăți comerciale. În plus, Florescu a fost și președinte al filialei Partidului Conservator din Sectorul 6.

O altă candidatură ce iese în evidență, dar din cu totul alte motive este cea a jurnalistului Liviu Avram de la Adevărul.

Acesta și-a depus candidatura pentru Primăria Capitalei, pentru a putea contesta în instanța de contencios administrativ Hotărârea de Guvern prin care Executivul a stabilit calendarul de desfășurare a procesului electoral, unde se fac trimiteri directe către articolele cu potențial de neconstituționalitate: numărul de semnături necesare pentru a candida și alegerea primarilor într-un singur tur. (Detalii,aici)