Consilierul prezidenţial Leonard Orban a afirmat, duminică, la Digi 24, că România nu se poate asocia grupului de la Visegrad în discuţiile privind viitorul UE, pentru că există "viziuni diferite".

Leonard Orban a explicat că există "o coordonare bună" cu cele patru state din grupul de la Visegrad - Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia pe subiecte precum protecţia mediului, dar şi în alte dosare.

Însă, în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene, România nu împărtășește aceleași păreri cu celelalte patru state, în special cu două dintre ele - Polonia și Ungaria.

De ce nu colaborăm cu grupul de la Visegard

"Pe subiectul ăsta, răspunsul e foarte simplu: pentru că avem viziuni diferite, în special în comparaţie cu Polonia şi Ungaria. Cehia şi Slovacia sunt mai apropiate de poziţia noastră. Dacă ne uităm la ce contribuţie are grupul Visegrad la acest proces de dezbatere privind viitorul UE vedem că este o poziţie relativ echilibrată, dar faţă de Polonia şi Ungaria avem o viziune diferită. Noi sprijinim adâncirea integrării", a spus Orban.

Şeful Departamentului Afacerilor Europene a dat drept exemplu dorinţa statelor din acest grup de a transfera înapoi către statele membre UE competenţe ale Uniunii, în timp ce România pledează pentru un transfer suplimentar de competenţe pe măsură ce acest lucru este posibil şi necesar.

"Noi credem că Uniunea trebuie să avanseze, nu cred că trebuie transferate înapoi competențe la state membre, ci dimpotrivă, în continuare, când va fi posibil, să fie transferate competențe la nivel european. Numai așa poți asigura o consolidare a proiectului european", a adăugat Orban.

"Cum să te asociezi cu un grup care nu împărtăşeşte aceleaşi idei? Dacă pe alte subiecte, hai să spunem, nu e atât de grav, aici vorbim de un lucru fundamental, vorbim despre viitor, cum vedem viitorul UE", a explicat consilierul prezidenţial.

De asemenea, în contextul adoptării Declaraţiei de la Roma, Orban a denunțat atitudinea Poloniei, care a anunţat, după alegerea lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European pentru un nou mandat, că va bloca decizii în cadrul UE.

"Sper să renunţe la ideea de a bloca o asemenea chestiune. Am văzut declaraţia ministrului de Externe, care a spus că va adopta de acum o tactică negativă. Nu cred că e inteligent. O asemenea abordare nu face decât să dea argumente celor care susţin Europa cu mai multe viteze", a spus el.

În privința Declaraţiei de la Roma, care ar urma să fie semnată pe 25 martie, în cadrul unui summit UE și care ar putea să conducă la ideea unei Europe cu mai multe viteze, nu a dat mai multe informaţii, însă a afirmat că "trebuie să păstrăm un semn de întrebare dacă va fi semnat sau nu". Orban nu a exclus varianta ca România să nu semneze textul.

"Nu vreau să anticipez această decizie. Este una foarte grea. A bloca adoptarea unei asemenea declaraţii este un gest care nu numai că are o semnificaţie importantă din punct de vedere a imaginii, dar inclusiv poate să atragă consecinţe puternic negative. Toate opţiunile sunt pe masă. Nu excludem nici această chestiune, dar mandatul e să negociem", a spus el.

"Dorința României este să fie cât mai aproape de nucleul care avansează la nivelul UE"

Şeful Departamentului Afacerilor Europene, a afirmat, totodată, că dorința României este să fie cât mai aproape de nucleul care avansează cel mai mult la nivelul UE și să depășească "handicapuri de dezvoltare".

"România este un stat care în momentul de față nu face parte din Zona Euro, din spațiul Schengen, dar, pe de altă parte, România s-a raliat sau se va ralia unor formule de cooperare consolidată, cum este exemplul Parchetului European. Dorința României este să depășească aceste handicapuri de dezvoltare și să fie cât mai aproape de nucleul care avansează cel mai mult la nivelul UE", a afirmat Orban.

"Riscul dezintegrării UE nu este major acum"

De asemenea, acesta a asigurat că riscul dezintegrării UE, invocat în ultima perioadă, nu este "major" în acest moment, dar există, totuși, această posibilitate în cazul în care Uniunea va insista în continuare pe ideea Europei cu mai multe viteze. Orban a reamintit și că președintele Klaus Iohannis a insistat la Bruxelles că ţara noastră este împotriva ideii.

"Ni se pare că e cel mai logic să încercăm să avansăm cu toţii, nu să lansăm formate de genul ăsta, care riscă să afecteze coeziunea internă a UE, să amplifice diviziunile şi să conducă chiar la riscul de dezintegrare a proiectului european", a afirmat Orban.

OUG 13, un deserviciu. "Se consolidează în UE neîncrederea faţă de România"

Consilierul prezidenţial Leonard Orban a mai subliniat, la Digi 24, că adoptarea OUG 13 a fost un "deserviciu" major pentru România, care a consolidat în UE neîncrederea în ţara noastră şi în ireversibilitatea reformelor din ultimii ani.

"Nu cred că putem să ne facem un deserviciu mai mare decât cel pe care l-am făcut cu adoptarea OUG 13. Practic, am dat argumente celor care au spus şi care ne-au blocat în ceea ce priveşte spaţiul Schengen că nu suntem convinşi că progresele, care sunt remarcabile, sunt ireversibile", a spus Orban.

Leonard Orban a afirmat că România a arătat astfel că reformele nu sunt ireversibilite şi "oricând se poate întâmpla ceva ca lucrurile să se întoarcă", ceea ce a afectat şi credibilitatea României la Bruxelles.

"E bine că OUG 13 a fost abrogată şi e un lucru care a fost văzut pozitiv. Dezastrul nu a fost foarte mare. E evident că s-a consolidat lipsa de încredere în faptul că noi suntem capabili să asigurăm această ireversibilitate. Există o anumită neîncredere, clar, la nivelul instituţiilor europene, la nivelul unor state membre, cu privire la direcţia noastră", a spus consilierul prezidenţial.

De asemenea, Leonard Orban a afirmat că MCV trebuie să se finalizeze "mai devreme sau mai târziu", pentru că nu este benefic României în acest moment.

"El este tratat într-o cheie politică, nu numai la Bucureşti, şi de către state membre şi instituţii europene. Pot să vă dau exemple foarte clare când existenţa MCV a fost utilizată de anumite state membre sau de anumiţi actori contra unor interese pe care le-am avut. Cel mai simplu exemplu e aderarea la Spaţiul Schengen", a spus el.

Emisiunea integrală cu declarațiile consilierului prezidențial Leonard Orban.