Alegerile parlamentare vin cu o serie de schimbări față de alegerile de acum patru ani și față de cele prezidențiale de acum doi ani.

Pe 11 decembrie se revine la votul pe liste, după ce experimentul cu listele uninominale a fost un eșec, rezultând doar un parlament mult mai numeros.

O altă noutate este votul prin corespondență, deocamdată doar pentru românii din diaspora, nu și pentru votul din țară.

Trebuie reamintit că cetățenii români aflați ca turiști în străinătate, dar chiar și cei plecați într-un alt județ față de cel în care locuiesc, NU vor putea vota.

Nu vor putea vota nici măcar pe listele suplimentare, pentru că acestea sunt disponibile doar pentru alegătorii care nu se află în localitatea unde au domiciliul/reședința, dar se află în altă localitate din același județ.

Doar aceștia pot vota la orice secție de vot de acolo, pe liste suplimentare.

Cetățenii români care locuiesc în străinătate, dar sunt plecați într-o altă țară, fie și-n vacanță, își pot exercita în continuare dreptul de vot la oricare dintre secțiile din străinătate, nu doar la cele organizate în țara de domiciliu sau de reședință, spre deosebire de românii cu reședința și domiciliul în România, aflați ca turiști în străinătate.

Cine are dreptul de a vota în țară? 

Pot vota în țară cetățenii români care au cel puțin 18 ani, vârstă împlinită până în ziua alegerilor inclusiv și au domiciliul (adresa din cartea de identitate) sau reședința (o adresă temporară, recunoscută printr-o "viză de flotant" aplicată pe verso-ul cărții de identitate) în România.

De altfel, înscrierea în Registrul electoral a cetățenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv se face, din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă. 

Cine nu are dreptul de a alege? 

Nu pot alege cetățenii debili sau alienați mintal, puși sub interdicție și nici persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. Desigur, mai există și cazul radierii din Registrul electoral a unui alegător, care se face în caz de deces, de pierdere a cetățeniei române, de interzicere a exercitării dreptului de a alege sau de punere sub interdicție.

Unde votează alegătorii români cu domiciliu sau reședința în țară?

Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.

Mai exact, dacă în ziua votului un alegător nu se află în localitatea unde are domiciliul/reședința, dar se află în altă localitate din același județ (aceeași circumscripție electorală), poate vota la orice secție de vot de acolo și va fi trecut pe liste suplimentare.

Nu se poate vota, așadar, în alt județ decât în cel în care alegătorul are domiciliul sau reședința.

Tocmai din acest motiv, Guvernul României a adoptat o Ordonanța de Urgență care permite studenților și elevilor cu drept de vot să călătorească gratuit cu trenul din localitatea unde studiază în localitatea de domiciliu și retur, în perioada 8-12 decembrie 2016, pentru a-și exercita dreptul de vot.

Cu ce acte de identitate se poate vota la secțiile de votare organizate în România?

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România cu cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic sau carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

"Probabil cele mai transparente alegeri"

Alegerile parlamentare de anul acesta vor fi, "cel mai probabil, cele mai transparente de până acum", spune directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, Marcel Opriș. Iar asta pentru că există o serie de elemente noi, menite să contribuie la o mai mare transparență a procesului de vot.

Printre acestea se numără procesele verbale întocmite la închiderea secțiilor de vot sau filmarea operațiunii de numărare a voturilor. Activitatea în secțiile de votare va fi înregistrată audio-video neîntrerupt după ora 21:00, de când se închid secțiile și până ce toți membrii acestei părăsesc localul. Iar aici vorbim vorbim inclusiv despre un sistem care va monitoriza dacă se filmează sau nu.

Nu se supraveghează video votul ca atare, însă, între deschiderea și închiderea urnelor, ci doar perioada în care sunt numărate buletinele de vot.

Întregistrarea va fi făcută de operatorul de calculator, dintr-un punct fix.

Filmările vor fi păstrate trei luni, după care vor fi distruse, împreună cu dispozitivele de stocare pe care se află. Ele vor fi păstrate doar în cazul în care Biroul Electoral Central sau organele legii solicită vreuna dintre înregistrări.

În plus, semnalările de vot multiplu, vor pleca automat spre poliție, fără a mai fi filtrate de sistemul gestionat de STS.

Cum funcționează acest sistem informatic de monitorizarea a prezenței la vot și de prevenire a votului multiplu?

La alegerile locale de anul acesta din iunie s-a utilizat pentru prima oară un sistem informatic de monitorizare a prezenței la vot și de evitare a votului multiplu.

Acest sistem a fost implementat Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu STS. În acest fel, alegătorii nu vor mai fi obligați să semneze pe proprie răspundere că nu și-au mai exprimat opțiunea electorală și în altă secție de votare.

Fiecare alegător prezintă actul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința operatorului de calculator al biroului electoral al secției de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secția de votare respectivă, sistemul informatic va semnala dacă persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, și-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secție de votare, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective, a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reședință și dacă și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.



Acest sistem va fi introdus la alegerile legislative din 11 decembrie și în secțiile de votare din străinătate.

Dar dacă sistemul se strică? Ce se întâmplă în cazul unei disfuncționalități a SIMPV?

Un lucru este cert, disfuncționalitatea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării.

În cazul în care sistemul se va strica, alegătorii prezintă actul de identitate operatorului de calculator sau membrului biroului electoral al secției de votare desemnat de președintele acestuia, care consemnează pe suport electronic sau de hârtie, după caz, codurile numerice personale ale alegătorilor și ora la care s-au prezentat la vot.

Pe perioada disfuncționalității SIMPV, în cazul în care terminalul informatic este funcțional, alegătorii prezintă actele de identitate operatorului de calculator care consemnează în ADV, în modul off-line, codurile numerice personale ale alegătorilor care se prezintă la vot.

În cazul în care terminalul informatic nu este funcțional, alegătorii prezintă actele de identitate membrului biroului electoral al secției de votare desemnat de președintele acestuia, care consemnează într-un formular codurile numerice personale ale alegătorilor și ora la care s-au prezentat la vot.

După încetarea disfuncționalității terminalului informatic sau după înlocuirea acestuia de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, până la ora 21.00 a zilei votării, operatorul de calculator va introduce codurile numerice personale ale alegătorilor care s-au prezentat la vot pe perioada disfuncționalității acestuia.

După încetarea disfuncționalității SIMPV, în cazul în care terminalul informatic este funcțional, datele înscrise în ADV în modul off-line sunt transmise automat către Sistemul informatic central.

Cum vor vota românii aflați în străinătate

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot vot fie prin corespondență, dacă s-au înscris în Registrul electoral cu această opțiune în termenul prevăzut de lege, fie la oricare dintre cele 417 secții de votare organizate în străinătate, în funcție de apropiere sau alte considerente de ordin personal, pentru ceilalți alegători.

Cetățenii români domiciliul sau reședința în străinătate care în ziua votului se află în altă localitate/țară decât aceea de domiciliul sau reședința, pot vota la orice secție de votare din străinătate, în funcție de apropiere sau alte considerente de ordin personal.

Spre exemplu, "dacă cineva are domiciliul sau reședința în Spania și în ziua votului se află în alt stat decât statul de reședință, de exemplu în Italia, poate vota la una din secțiile organizate pe teritoriul Italiei, făcând dovada reședinței în Spania. Excepție fac alegătorii care s-au înscris în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență și au confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot în acest mod", a explicat chiar purtătorul de cuvânt al MAE, Ionuț Vâlcu.

Cine nu poate vota la secțiile din străinătate

Dacă la alegerile prezidențiale, cetățenii români care locuiesc în România și care în ziua alegerilor se află în străinătate în scop turistic sau în călătorii de afaceri își pot exercita dreptul de vot la secțiile organizate în străinătate, la alegerile parlamentare nu pot vota, întrucât nu se află în circumscripția electorală de care aparțin.

Conform legii, ei pot vota doar la secția de votare din țară, căreia îi sunt arondați.

Nici cetățenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în România nu pot să își exercite  dreptul de vot la secțiile de votare din țară, la fel ca și cei cu reședința în străinătate care s-au înscris în Registrul electoral cu adresa de reședință din străinătate și care în ziua votării se află în România.

Pe de altă parte, cetățenii români cu reședința în străinătate și domiciliul în România, care nu s-au înscris în Registrul electoral cu adresa de reședință din străinătate și care în ziua votării se află în România pot vota la secțiile de votare din țară.

Cu ce pot vota cetățenii români din străinătate

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate își pot exercita dreptul de vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: pașaportul simplu, cu menționarea țării de domiciliu; pașaportul simplu temporar, cu menționarea țării de domiciliu; pașaportul simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu.

Iar cetățenii români cu reședința în străinătate își pot exercita dreptul de vot cu cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar.

Pentru a preîntâmpina votul multiplu, în toate secțiile de votare, actele de identitate și ale fiecărui alegător din străinătate vor fi verificate prin scanare, anterior votării, de către un operator de calculator, similar votului din România.

Ce se va întâmpla în Republica Moldova

În Republica Moldova vor fi repartizate 87.500 de buletine de vot. La Chișinău vor fi deschise 12 secții de votare, la Bălți – 2, iar celelalte - în alte 21 de localități.

Pentru a putea vota, cetățenii români din Republica Moldova, pe lângă actul de identitate românesc, vor trebui să prezinte și un act eliberat de autoritățile moldovene (buletinul de identitate moldovenesc), care să demonstreze că au domiciliul în Republica Moldova, potrivit Report.md.

Alegerile pentru Senat și Camera Deputaților vor avea loc duminică, 11 decembrie 2016. Votarea începe la ora 7.00, ora locală, și se desfășoară până la ora 21.00, ora locală, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala în care se votează  pot să-și exercite dreptul de vot. Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.