PLUS, partidul condus de Dacian Cioloș, a transmis printr-un comunicat de presă că susține propunerea președintelui Iohannis în ceea ce privește acordul național, astfel că, "așa cum românii au susținut în mod constant, justiția trebuie să fie independentă de politică".

PLUS mai consideră că există încă trei puncte care nu pot lipsi dintr-un astfel de acord:

"Reforma Curții Constituționale a României. Arbitrul ultim al tuturor încercărilor PSD din ultimii doi ani de a modifica legislația justiției și codurile penale a fost CCR. Din păcate, politizarea acestei instituții, datorată în primul rând modului de desemnare a judecătorilor constituționali, a înlăturat încrederea românilor în deciziile sale. Solicităm începerea unei dezbateri cu privire la reforma instanței constituționale, care să aibă drept rezultat revizuirea dispozițiilor constituționale actuale.

Fără penali în funcții publice. Dincolo de discuții largi privitoare la integritatea funcției publice, Constituția României trebuie să prevadă clar că „Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”. Este voința a un milion de români, iar politicienii trebuie să o respecte și să supună referendumului revizuirea Constituției în acest sens.

Justiția din România și legislația penală au nevoie de schimbări, dar acestea trebuie să fie făcute de către profesioniști. Propunem organizarea de dezbateri publice privitoare la reforma legislației justiției și legislației penale, la care să participe deopotrivă reprezentanți ai magistraților, ai societății civile și ai mediului universitar. Propunem ca aceste dezbateri să aibă drept punct de plecare proiectul de lege pregătit de către Ministerul Justiției în 2016, după consultări realizate în marile centre universitare din țară", arată USR.

Și președintele PNL, Ludovic Orban, a transmis că liberalii susțin toate ideile din pact și toate soluțiile propuse de președinte.

"Facem apel către toate forțele politice din România să susină acest pact, iar către unii care până astăzi au fost agresorii independenței justiției și a valorilor și principiilor europene, a statului de drept, trebuie să înțeleagă că s-a terminat. Ne vom implica cu toată forța noastră politică pentru a susține demersurile președintelui de transpunere în fapt a voinței cetățenilor exprimată în referendum", a spus Orban.

În schimb, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, îl acuză pe Iohannis că "deturnează" sensul referendumului prin acest pact.

"La consultări nu a făcut nici cea mai mică mențiune referitor la acest subiect. Președintele nu face decât să deturneze sensul referendumului. A fost vorba de justiție și în niciun caz despre orientarea proeuropeană a României, pe care nu cred că a pus-o cineva în discuție. Este o deturnare a sensului referendumului. Ar fi fost normal să ne aducă la cunoștință un asemenea pact", a explicat Tăriceanu.

Șeful ALDE a mai susținut că propunerea ”miroase ca o capcană sau o jucărie prin care președintele vrea să își mai adauge o șansă pentru un nou mandat”.

PSD transmite că va analiza în cadrul Comitetului Executiv Național propunerea președintelui Iohannis și va formula un răspuns oficial, explicând că social-democrații susțin consensul politic pe temele majore de interes național, "mai ales atunci când un astfel de demers este unul real și nu un joc electoral".

PSD consideră însă că în acest moment în care se discută despre crearea unui consens politic e necesar ca un eventual pact încheiat între toate partidele politice să mai conțină câteva aspecte vitale pentru interesul României:

1. Susținerea unei Uniuni Europene cu o singură viteză, în care toate statele membre să se bucure de aceleași drepturi și beneficii.

2. Acțiunea tuturor forțelor politice din România pentru înlăturarea dublului standard în Uniunea Europeană. Nimic din ce este permis în alte state membre să nu fie interzis în România, iar ceea ce este respectat în alte state să fie respectat și în România. 

3. Condamnarea protocoalelor secrete încheiate între instituțiile din sistemul judiciar și alte instituții. Justiția trebuie să fie independentă și transparentă. 

4. Asigurarea și garantarea independenței judecătorilor față de influențele politice, cât și față de orice altă formă de presiune exercitată asupra acestora. 

5. Garantarea și respectarea în totalitate, inclusiv prin procesul de legiferare, a prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și condamnarea publică a oricărei forme de abuz. 

6. Armonizarea legislației românești la valorile și principiile europene pentru înlăturarea oricăror forme de discriminare din societatea românească. 

7. Promovarea la nivelul Uniunii Europene a instituirii salariului minim european valabil pentru companiile care activează în mai multe state membre, astfel încât să se elimine discriminarea în privința salarizării pe teritoriul Uniunii.  

"În ce privește includerea într-un asemenea protocol politic a prevederilor votate deja la referendum, considerăm că politicienii nu au dreptul și nu pot decide peste voința românilor. Cetățenii s-au pronunțat deja asupra celor două întrebări. Voința românilor nu poate fi negociată între politicieni. Prevederile referendumului trebuie transpuse imediat în legislație, indiferent dacă partidele încheie sau nu un pact politic", a conchis PSD.

Președintele USR, Dan Barna, spune că justiția rămâne prioritatea zero a țării.

”USR își păstrează consecvența din ultimii 3 ani de zile în care a luptat în Parlament și în stradă pentru a împiedica subminarea independenței justiției de către coaliția toxică de la guvernare și va semna acordul propus de președintele Iohannis. Justiția rămâne în continuare prioritatea zero a țării noastre, pentru a ne asigura că România rămâne pe parcursul european”, a declarat Dan Barna.

Uniunea reamintește că a depus în Parlament proiecte de lege care transpun recomandările Comisiei de la Veneția în legile justiției, susținând că, dacă există un acord politic, acestea pot fi adoptate în perioada imediat următoare astfel încât "sistemul de justiție să își recapete stabilitatea, iar România să își recupereze credibilitatea în fața partenerilor externi".

USR mai transmite că militează pentru o reformă constituțională mai amplă, care să includă depolitizarea CCR, "o instituție cu rol fundamental în statul român care și-a abandonat misiunea de a apăra legea, sub presiunile PSD-ALDE".