Ministrul Muncii Dragoș Pîslaru spune că toate creșterile salariale din sistemul sanitar și cele din învățământ făcute înainte de campania electorală presupun un total de aproximativ 4,85 de miliarde de lei în sumă brută care nu poate exista în condițiile în care ținta de deficit bugetar asumată de România în fața instituțiilor europene este de 3% din produsul intern brut, potrivit news.ro.

„Toate aceste creșteri sunt 4,85 de miliarde de lei în sumă brută, deci creșteri de masă salarială”, a spus Dragoș Pîslaru la emisiunea „În fața ta”, difuzată duminică la Digi24.

Întrebat dacă își permite bugetul României să suporte aceste creșteri, Pîslaru a spus că; „Răspunsul clar este că nu. Suntem deja cu prognoza pe 2017 la marginea acelui 3% de deficit bugetar. În codul fiscal aveam prevăzute scăderi de fiscalitate: încă un procent din TVA, taxa pe stâlp, accize. Toate aceste lucruri iau resurse din buget”.

Premierul Dacian Cioloș spunea recent că măsurile adoptate în ultimele săptămâni de Parlament însumează circa 9 miliarde de lei (aproximativ 2 miliarde de euro), potrivit calculelor Ministerului de Finanțe. Pe lângă majorarea salariilor din sănătate și educație, Parlamentul a votat și eliminarea unor taxe (așa-numita lege Dragnea) sau creșterea unor indemnizații.

Ministrul Muncii spune că întregul calcul făcut de PSD care susține că există resursele financiare pentru creșterile salariale pornește de la premise false deoarece și dacă se ia în calcul faptul că aproximativ 40% din creșterile salariale se vor întoarce în buget sub formă de impozite aplicate acestor salarii, tot nu se ajunge la un impact bugetar tot rămâne o presiune pe buget de 2,9 miliarde de lei. „Ei au calculat taxele, au ajuns la 2.9 miliarde de lei și au introdus un element care este absolut novice și incorect în calculul bugetar, au introdus efectele de runda a doua (reintrarea sumelor în circuitul economic - n.r.)”, mai spune Pîslaru.

Ministrul spune că aceste creșteri salariale făcute înainte de campania electorală cumulate cu taxele care vor scădea din 2017 vor face imposibilă atingerea țintei de deficit bugetar și vor scădea sumele destinate investițiilor sau va fi necesar ca România să contracteze noi împrumuturi.

„Dacă vor fi trecute aceste amendamente, viitorul guvern va fi pus într-o situație aproape imposibilă în care va avea de optat fie să respecte ținta de 3% deficit și asta înseamnă să diminueze cheltuieli de investiții sau să crească veniturile printr-o fiscalitate în creștere sau să treacă de 3% deficit. Și ultima variantă, să spună «vai, uite ce mi-au lăsat tehnocrații și nu putem plăti»”, a adăugat ministrul Muncii.