„Am urmărit să aleg oameni cu competență, cu experiență pe domeniul pe care l-am propus să-l conducă, oameni care vin din sectorul privat, din administrație, chiar cu experiență internațională, care activează în societatea civilă, oameni care au idei și experiență de management. Am urmărit să avem și un echilibru de genuri. Este una dintre rarele propuneri de Guvern care are o treime din membri femei. Am urmărit să fie oameni integri, profesioniști. Voi merge mâine și poimâine în Parlament cu cei de pe această listă”, a anunțat Dacian Cioloș.

Propunerile pentru Guvern sunt:

Costin Grigore Borc, vicepremier și ministru al Economiei

Costin Borc este în prezent managing director la compania CRH România, care a preluat producătorul de ciment Lafarge România. De altfel, Borc a fost anterior director general al Lafarge România, firmă în care lucrează din anul 2000. Între 1998 și 1999 a fost șef de cabinet al primului-ministru Radu Vasile. În 1989 a absolvit Facultatea de Energetică din cadrul Universității Politehnica București, iar în 2000 a obținut un doctorat la Universitatea din Wisconsin-Madison. 

Vasile Dâncu, vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Vasile Dâncu (54 de ani), de profesie sociolog, este în prezent profesor la Facultatea de Sociologie a Universității București, dar și la Facultatea de Sociologie și la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

Totodată, este președintele Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și director al revistei "Sinteza".

Anul trecut a fost ales membru al Uniunii Scriitorilor din România. 

Dâncu a fost în trecut un membru important al PSD, fiind un apropiat al fostului premier Adrian Năstase. De altfel a fost ministru al Informațiilor Publice în Guvernul Năstase, în perioada 2000-2003. Între 2003 și 2004 a fost șef al Agenției pentru Strategii Guvernamentale.

În aceea perioadă era numit ”Goebbels al PSD”. În  2006, a primit de la președintele PSD, Mircea Geoană, o carte cu amintiri ale propagandistului-șef al lui Hitler, Joseph Goebbles.

Între 2004-2008 a fost senator PSD de Cluj, iar între 2005-2007 a fost observator în Parlamentul European.  

Este unul dintre liderii Grupului de la Cluj, care a încercat o reformare a PSD.

Lazăr Comănescu, ministrul Afacerilor Externe

Diplomat de carieră, Lazăr Comănescu (66 de ani) este, din februarie 2015, consilier prezidențial pentru politică externă. Anterior a fost ambasador în Germania. A mai fost ministru al Afacerilor Externe între aprilie 2008 și decembrie 2008, în Guvernul Tăriceanu.

În perioada 2001-2007 a fost șeful Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, iar după aderare, până la 14 aprilie 2008, a fost Reprezentantul Permanent al României pe lângă UE. Între 1998 și 2001 a fost șeful Misiunii României pe lângă NATO și UE.

Și-a început cariera de diplomat în urmă cu 42 de ani la Departamentul Organizații Economice Internaționale din Ministerul Afacerilor Externe, activând în Ministerul Afacerilor Externe în aproape toate funcțiile, de la consilier, consilier al ministrului, director de cabinet, director general sau secretar de stat.

În perioada 1982 - 1990, a fost lector universitar la catedra de relații economice internaționale, Academia de Studii Economice, București. După Revoluție, a devenit consilier la Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană - Bruxelles iar din 1993 a ocupat funcția de ministru-consilier, la aceeași misiune.

În perioada 1994-1995 a fost director al Direcției Uniunea Europeană din Ministerul Afacerilor Externe, ulterior fiind secretar de stat în MAE timp de trei ani. Comănescu are și titlul de doctor în relații economice internaționale la ASE București. 

Mihnea Motoc, ministrul Apărării Naționale

Mihnea Ioan Motoc (49 de ani), diplomat de carieră, este din 11 septembrie ambasador în Marea Britanie și Irlanda de Nord. Între 2008 și 2015 a fost Reprezentant permanent al României la Uniunea Europeană. În perioada 2003-2008, a fost Reprezentant permanent al României pe lângă ONU, iar între 1999 și 2001 a fost ambasador în Olanda. Anterior a deținut diverse funcții în cadrul Ministerului de Externe, inclusiv secretar de stat pentru integrare europeană.

Este căsătorit cu Iulia Motoc, judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). În contextul scandalului privind votul din diaspora la alegerile prezidențiale de anul trecut, a fost propus ministru de Externe în Guvernul Ponta, după ce Teodor Meleșcanu și-a dat demisia, imediat după turul II.

Deși președintele de atunci Traian Băsescu a semnat, pe 18 noiembrie, decretul de numire a lui Motoc în fruntea diplomației, acesta s-a retras. Pe surse s-a spus atunci că Iulia Motoc a sesizat că, prin numirea soțului ei la conducerea MAE, instituție care este parte în numeroase procese la CEDO, ea ar intra într-o situație de incompatibilitate prevăzută în regulamentul Curții. Ulterior, Victor Ponta a confirmat existența acestei incompatibilități.

Absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității București, Mihnea Motoc are un master în Drept Internațional Public și Drept Comparat, la Universitatea George Washington (SUA) și studii post-universitare în Drept Internațional Public și Privat, la Universitatea din Nisa (Franța).

Petre Tobă, ministrul Afacerilor Interne

Petre Tobă este un om al sistemului. Este chestor principal de poliție și inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române din ianuarie 2009, însă a ocupat funcții de conducere în diverse structuri din cadrul MAI de 20 de ani încoace.

Astfel, Tobă a fost în perioada octombrie 2007 - ianuarie 2009 adjunct al IGPR, în 2005 - 2007 director general-adjunct al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, în 2004 - 2005 prim-adjunct al directorului general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, iar între 2003 și 2004 a fost adjunct al directorului general și șef al Direcției Poliției de Siguranță Publică din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, potrivit datelor publicate pe site-ul IGPR.

A fost șef al Direcției Străini-Probleme de Migrație din cadrul Direcției Generale de Evidență Informatizată a Persoanei între 2002 si 2003, iar între 2000 și 2002 a ocupat funcția de șef al Secției 10 de Poliție din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.

În perioada 1994 - 2000 a fost șef al Biroului de Ordine Publică - Secția 8 de Poliție din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, iar între 1990 și 1994 a fost ofițer operativ pe linie de judiciar și ordine publică, în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. 

Potrivit CV-ului este Doctor în Știinte militare și Informații al Universității Naționale de Apărare "Carol I”. 

În 1989 a absolvit Facultatea de Mașini și Utilaje pentru Construcții, iar în 2000 a terminat facultatea de drept din Academia de poliție "A.I. Cuza."  

Numele lui Petre Tobă a fost implicat, în iunie 2014, într-un scandal public după ce, în calitate de șef al Politiei Române, a fost convocat la Guvern, la chemarea lui Victor Ponta, pentru a discuta cu baronul de Mehedinți Adrian Duicu, judecat pentru trafic de influență.

Într-un referat DNA se menționa, printre altele, "declarația martorului Tobă Petre, inspectorul general al Politiei Române, din care rezulta faptul că s-a întâlnit cu inculpatul Duicu Ioan-Adrian în sediul Guvernului, prilej cu care acesta din urmă a facut 'aprecieri pozitive' la adresa inculpatului Ponea Constantin Ștefan (fostul șef al Poliției Mehedinți, n.r.)”.

Anca Dana Dragu Paliu, ministrul Finanțelor Publice

Anca Paliu Dragu este, din februarie 2013, analist economic în cadrul Comisiei Europene - Direcția Generală pentru Afaceri Economice și Financiare, între principalele sale domenii de expertiză regăsindu-se stabilitatea financiară și bancară, politicile fiscale și bugetare, reformarea procedurilor bugetare și a cadrului fiscal sau gestionarea bugetului. Paliu Dragu  este specialit în reforme structurale generale, în analiză macroeconomică, politici economice, coordonarea politicilor, programe financiare și prognoză, dar și în privatizare, companii de stat și guvernanță corporativă, restructurarea întreprinderilor sau îmbunătățirea climatului de afaceri.

Anterior, a fost timp de 11 ani economist la Fondul Monetar Internațional, Biroul Regional pentru România și Bulgaria, București (Septembrie 2001 - ianuarie 2013). În această calitate a fost responsabilă pentru monitorizarea economică și analiză sectorială a economiei românești, evaluarea performanței economice în cadrul programelor de sprijin FMI, asistarea și participarea la misiunile FMI prin discuții cu autoritățile naționale, cu sectorul privat și cu reprezentanți ai societății civile, furnizarea de informații și participarea la procesul de formulare a politicilor și altele.

A mai lucrat ca economist, timp de aproape trei ani, în cadrul Băncii Naționale a României. Deține un doctorat în economie la ASE București și a absolvit cursuri de specializare la Institutul FMI din Washington.

Mai deține un masterat în specializarea Politici Publice și de aderare la UE la SNSPA București și a urmat alte studii postuniversitare la Universitatea Georgetown, Programul de Burse pentru Europa Centrală și de Est și George Washington University.

Este autor și co-autor al mai multor articole și cărți de macroeconomie și politici fiscale.

Cristina Guseth, ministrul Justiției

Este, din 1998, director al Fundației Freedom House România. În această calitate a fost managerul mai multor proiecte de training pentru jurnaliști și reprezentanți ai administrației sau sistemului judiciar.

A fost inițiatorul și coordonatorul programului Școlii BBC în România, a organizat primele dezbateri naționale pe tema integrării României în Uniunea Europeană, alături de Ministerul Afacerilor Externe, Centrul de Studii și Politici Europene și Delegația Comisiei Europene în România.

În perioada 2005-2007, Guseth a fost manager pentru relațiile cu media al Delegației Comisiei Europene în România.

Organizația pe care o conduce a fost în centrul unui scandal public după ce a fost aleasă pentru întocmirea unui audit al sistemului judiciar plătit din fondurile publice ale Ministerului Justiției, condus atunci de Monica Macovei. Atât Macovei, cât și Guseth au fost reclamate penal de fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu, în prezent condamnat cu suspendare. Dosarul în legătură cu atribuirea acestui contract de audit a fost clasat de procurori în 2008, cu mențiunea că fapta nu există.

Dan Marian Costescu, ministrul Transporturilor

În prezent director general al CFR SA, are 46 de ani și a înființat, dezvoltat și condus companii de inginerie feroviară, precum Forschung Mess - und Daten-Technik Zentrum (Germania) și Sistematic Engineering (România). „A fost responsabil individual sau în echipe complexe, pentru strategiile de achiziție, restructurare, repoziționare pe piață sau integrare în structura dorită de acționariat, ori autoritatea tutelară a unor companii precum: Romvag (România), Karsdorfer Eisenbahn – KEG/Cale Ferată Privată (Germania), Autoritatea Feroviară Română (AFER)”, potrivit unui comunicat al CFR.

Adrian Curaj, ministrul Educației Naționale

Director general al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), Curaj este profesor la Universitatea Politehnică București, precum și la Școala Națională de Studii Politice și Administrație Publică (SNSPA). În calitate de consultant al Băncii Mondiale, UNESCO, UNIDO, ETF (European Training Foundation) și Comisiei Europene pentru educație terțiară, politici în știință și inovare și foresight a coordonat numeroase proiecte de cercetare și a publicat articole științifice și cărți.

Două dintre invențiile la care este co-autor au luat medalii de aur la Salonul de Invenții de la Geneva, în 2009 și 2013.

În prezent, este membru al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, membru al ARCOR – Asociația Română pentru Clubul de la Roma, membru al Board of Directors al U.S. Fulbright Commission în România, fiind reprezentantul României în Bologna Follow-Up Group. 

Claudia Ana Moarcăș, ministrul Muncii

Claudia Ana Moarcăș (căsătorită Costea) este, din 2011, este director al Departamentului de Drept privat, Facultatea de Drept, Universitatea București. Între 1997 și 2011 a fost prodecan al Facultății de Drept, Universitatea București, coordonator relații internaționale, acorduri de coperare, concursuri de admitere, sesiuni științifice. Din 1999 și până în prezent, conferențiar universitar în cadrul aceleiași catedre, disciplinele dreptul muncii și securității sociale, drept social european și managementul resurselor umane (post ocupat prin concurs). A fost consultant Enforcement and special Projects Division în cadrul ONU la Geneva, unde s-a ocupat de coordonarea și organizarea cursurilor de formare, a seminariilor și conferințelor și altele. Este avocat în Baroul București din 1990, cu activitate suspendată în prezent.

Deține un doctorat în drept, din 1996, cu teza: „Dialogul social în relația de muncă. Privire specială asupra sindicatelor. Studiu de drept comparat”.

Andrei Baciu, ministrul Sănătății

De un an și jumătate s-a întors în România. Este președintele Asociației SOS Drepturile Pacienților, cea care a lansat împreună cu liberalul Cristian Bușoi o campanie pentru drepturile pacienților, prezentă atât prin afișe stradale, cât și la diverse televiziuni.

În prima jumătate a acestui an a urmat un program de patru luni de formare în management spitalicesc la Școala Națională de Sănătate Publică din București.

În domeniul managementului sanitar, experiența sa mai include un program de formare la Open University din Marea Britanie, finalizat în iulie 2014.

UPDATE: Patriciu Achimaș-Cadariu, propus după retragerea lui Baciu

Patriciu Achimaș-Cadariu este noua propunere pentru Ministerul Sănătății, după ce Dacian Cioloș l-a retras pe Adrian Baciu, după controversele care au apărut în spațiul public.

Achimaș-Cadariu (39 de ani) este de trei ani directorul Institutului Oncologic ”Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN).
Lucrează la IOCN din 2006.

Este medic primar, cu supraspecializare ginecologie oncologică și chirurgie oncologică.

Are un Master In Advanced Oncology la Universitatea Ulm din Germania și este doctor în științe medicale.

Este conferențiar universitar și șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj.

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii

Achim Irimescu este în prezent șef secție agricultură, Reprezentant în Comitetul special agricol, Politica Agricolă Comună.

Achim Irimescu a îndeplinit funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii în perioada 2012-2014. Anterior, acesta a lucrat tot la Reprezentanța Permanentă a României la UE, ca ministru consilier, fiind prezent în aceste structuri încă din 1998.

Potrivit RFI, Achim Irimescu a negociat deopotrivă problemele agricole ale României înainte și după ce aceasta a devenit stat membru al UE. Conform CV-ului, Achim Irimescu este doctor în economie agrară și a fost decorat cu Ordinul Național "Meritul Agricol" în grad de ofițer pentru merite în negocierile de aderare ale României la Uniunea Europeană. 

Victor Vlad Grigorescu, ministrul Energiei

Este membru în Consiliul de Administrație al Electrica. Are experiență profesională în domeniul administrației publice, atât în Romania, cât și lanivelul Uniunii Europene. A ocupat timp de doi ani poziția de director al AG Industrial Consult, societate specializată în consultanță în domeniul politicilor publice, iar din această postură a consiliat clienți din domeniul privat abordând, între altele, dosare dinaria Politicii agricole comune a UE sau a Directivei REACH. În perioada 2007-2011, Grigorescu a ocupat poziția de secretar II în cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, secția comercială. Este licențiat în drept la Facultatea deDrept a Universității București.

Aura Carmen Răducu, ministrul Fondurilor Europene

Aura Răducu este în prezent Principal Manager Municipal and Environmental Infrastructure - European Bank for Reconstruction and Development (BERD). Anterior, a lucrat în cadrul Comisie Europene, ca Programme Manager Unitatea Romania, în cadrul DG Regio. Înainte de a pleca la Bruxelles, Aura Răducu a lucrat în cadrul Delegației Comisiei Europene în România.

Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului

Cristiana Pașca Palmer a absolvit Universittea București, Facultatea de Științe Naturale și Ecologie, în 1996. Are un master tot la Universitatea București, dar și unul la Harvard University Kennedy School of Government, în administrație publică.

Din 1995 până în 2000 a fost director al Grupului de Explorări subacvatice și speologie, iar din 2001 până în 2002 a fost directorul Fauna and Flora International.

Din 2000 până în 2003 a fost director al Crucii Verzi România, ONG pe care l-a și fondat.

Marius Raul Bostan, ministrul Comunicațiilor

Este unul dintre foștii lideri ai tinerilor țărăniști, fondator al companiei VMB Partners, specializată în inițierea emiterii de obligațiuni municipale în România și membru în Consiliul de Administrație al Telekom (fostă Romtelecom și Cosmote). Este licențiat în matematică și absolvent al cursurilor postuniversitare de management din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. A lucrat pentru implementarea unor programe ale Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID), Băncii Mondiale și ale Comisiei Europene, pentru administrația publică locală. A urmat cursuri de specializare în Anglia și Italia, și a studiat sistemele administrative din Germania și Olanda. 

Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii

Vlad Alexandrescu este istoric al ideilor, profesor, diplomat, fiu al arheologului Petre Alexandrescu și al Mariei Alexandrescu Vianu, istoric al artei antice.

După o licență în franceză și germană la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București (1989), a urmat studii aprofundate la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris, unde a obținut o diplomă de master (1991) și un doctorat în Filosofie (1995) cu mențiunea „Summa cum laude”.

Din anul 2000 este conferențiar la Catedra de Limba și Literatura franceză a Universității din București. A efectuat câteva stagii de cercetare în țară și străinătate. Este membru al Grupului pentru Dialog Social, București. Între 2006 și 2011 a fost Ambasadorul României în Marele Ducat de Luxemburg. 

În această calitate a sprijinit activ desemnarea Sibiului drept Capitală Culturală Europeană.

Elisabeta Lipă, ministrul Tineretului și Sportului

În prezent, este președinte al Federației Române de Canotaj și președinte al Clubului Sportiv Dinamo București. În cariera de canotoare a obținut 5 medalii de aur, 2 de argint și una de bronz la șase Olimpiade, a fost de 25 ori campioană a României.

În anul 2000, a fost declarată cea mai bună canotoare a secolului de către Federația Internațională de Canotaj.

Este maestră emerită a sportului.

În 2004, comisarul șef de poliție Elisabeta Lipă din Ministerul Administrației și Internelor a fost înaintat la gradul de chestor de poliție (echivalent cu cel de general). Din 2008 este Cetățean de Onoare al orașului Siret, unde s-a născut.

Violeta Alexandru, ministru delegat pentru Consultare Publică și Dialog Social

Violeta Alexandru (fostă Bau, anterior căsătoriei) este liderul Institutului pentru Politici Publice, organizație neguvernamentală românească care militează pentru creșterea calității proceselor de elaborare a politicilor publice în România.

IPP are activități de cercetare, de advocacy și de promovare în domenii precum: reforma administrației publice, transparența instituțiilor, integritatea aleșilor și a funcționarilor. Organizația se recomandă ca fiind una dintre cele mai obiective dar și incisive organizații din România, fiind recunoscută ca o autoritate în domeniile sale de excelență.

„Alături de departamentele de cercetare în domeniile sale de referință, în cadrul Institutului s-au dezvoltat, pornind de la expertiza internă, două divizii specializate care oferă astăzi servicii de înaltă calitate beneficiarilor și clienților din sectorul public (autorități publice centrale și locale – ministere, primării, consilii județene) dar și privat (camere de comerț, companii, organizații interne și internaționale)”, se arată pe site-ul IPP.

Violeta Alexandru va fi, în premieră, și ministru pentru consultare publică, această titulatură fiind adăugată respectivului portofoliu de premierul desemnat Cioloș cu ocazia nominalizării ei.

Ioan Dragoș Tudorache, șeful cancelariei primului-ministru

Ioan Dragoș Tudorache, jurist de profesie, lucrează de mai mulți ani în cadrul Comisiei Europee. În prezent este șeful Unității pentru Relații Inter-instituționale și Cetățenie în Cadrul Direcției Generale Migrație și Afaceri Interne a CE.

Anterior a fost șeful Unității pentru Relații Internaționale în cadrul Direcției Generale pentru Afaceri Interne. A mai lucrat pentru ONU în Kosovo. 

Dan Stoenescu, ministru delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare

Dan Stoenescu (35 de ani) este diplomat și eseist. În prezent este secretar I pe probleme de afaceri multilaterale, cultură, educație la Ambasada României din Spania.

A predat cursuri la Universitatea București și la Institutul Diplomatic Român. Este specialist în lumea arabă și Orientul Mijlociu.

A fost fost președinte al European Union National Institutes for Culture în Liban pentru două mandate consecutive, ca reprezentant al Institutului Cultural Român.

Înainte de a intra în diplomație a lucrat în Egipt la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) și la Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). A fost voluntar și coordonator de proiecte pentru organizații non-guvernamentale precum African Hope în Egipt, la Centrul pentru Supraviețuitorii Torturii în SUA și la organizația Siglo XXIII din El Salvador.

În 2000 s-a numărat printre fondatorii Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni și a înființat Centrul pentru Educație Democratică. A absolvit în 2003 Austin College din Texas, cu o diplomă de licență în Studii Internaționale. În 2005 a obținut o diplomă de master în Globalizare și Dezvoltare de la Universitatea Warwick, Marea Britanie. 

Cristian Ciprian Bucur, ministru delegat pentru relația cu Parlamentul

Cristian Ciprian Bucur este șef de serviciu la Comisia Juridică din Parlamentul României. Originar din Bacău, Bucur a absolvit dreptul în 2004.