Din partea organizațiilor civice au participat la discuţiile de la Cotroceni 6 reprezentanți. Ei au atras atenţia asupra deciziilor CCR care afectează imparţialitatea şi credibilitatea instituţiei.

"În cadrul întâlnirii, au fost abordate demersurile recente privind schimbarea cadrului legislativ al sistemului de justiție, reprezentanții societății civile subliniind că schimbările anunțate pot pune în pericol independența justiției și eficiența mecanismelor din domeniul luptei anticorupție.Cu acest prilej, reprezentanții societății civile au subliniat că imparțialitatea și credibilitatea unei instituții fundamentale precum Curtea Constituțională a României sunt afectate serios de o serie de decizii luate în ultima perioadă de către această instituție", precizează Administraţia Prezidenţială, după întrevedere.
 
De asemenea, delegația grupurilor de inițiativă civică și organizațiilor nonguvernamentale a insistat asupra necesității continuării reformei electorale, începute în anul 2015, în sensul îmbunătățirii condițiilor de acces la competiția politică a formațiunilor politice și a candidaților independenți, dar și al modernizării și transparentizării finanțării partidelor politice.
 
Consilierii prezidențiali prezenţi la discuţie - Simina Tănăsescu, Dan-Andrei Muraru şi Laurenţiu Ştefan - au subliniat interesul deosebit al președintelui Klaus Iohannis pentru chestiunile semnalate și faptul că dorește să rămână angajat în dialogul cu societatea civilă.
 
"Președintele României consideră binevenite inițiativele civice care au în vedere consolidarea statului de drept, continuarea luptei anticorupție, asigurarea independenței justiției, dar și crearea unor condiții optime pentru competiția politică și pentru asigurarea integrității clasei politice", se arată în comunicat.
 
Delegația din partea societății civile a fost formată din: Alexandru Surcel - Inițiativa România, Cătălin Teniță - Geeks for Democracy, Elenina Nicuț - Inițiativa România, Mihai Polițeanu - Inițiativa România, Mihai Tudorică - #Rezistența, Violeta Alexandru - Institutul pentru Politici Publice.
 
***
Punctele de discuție pe agendă:
- vulnerabilitățile Curții Constituționale
- reforma legislației electorale
- pericolul grav și iminent în care se află justiția sub atacul politic al actualei majorități parlamentare.

________________________________________

Grupurile și organizațiile discută cu Președinția următoarele:

1. Sesizarea de către Președintele României a Comisiei de la Veneția pentru o opinie privind problemele de drept ridicate de:

a. Decizia nr. 396/06.06.2017, prin care CCR impune Parlamentului să legifereze un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu,
b. Hotărârea CCR 1/22.06.2017 privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente,
c. Decizia nr. 277/21.07.2017, care stabilește un drept exclusiv al CCR de a se pronunța direct asupra hotărârilor judecătorești supuse revizuirii în condițiile art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă,
care, în opinia noastră, sunt fie nelegale și netemeinice sau chiar contravin textului constituțional, fie sunt rezultatul arogării de către CCR a calității de legiuitor pozitiv, prin subminarea atribuțiilor altor puteri din stat.

2. Înființarea la nivelul Președinției a unei Comisii pentru redactarea unui Cod electoral care să pornească un amplu proces de consultare publică cu partidele politice și societatea civilă pentru reforma legislației electorale pentru aplicarea unor vechi deziderate ale societății civile, cum ar fi:

a. Revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor;
b. Eliminarea pragului electoral la alegerile locale pentru o cât mai bună reprezentare a comunităților locale;
c. Scăderea numărului de semnături necesare partidelor și independenților care doresc să candideze (la orice tip de alegeri);
d. Introducerea votului electronic la distanță pentru toate tipurile de alegeri, începând cu alegerile pentru Parlamentul European din 2019;
e. Îmbunătățirea prevederilor legale privind votul prin corespondență, care s-a dovedit un eșec la alegerile parlamentare din 2016;
f. Schimbarea modalității de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale, astfel încât contribuțiile financiare (cotizații și donații) să se facă exclusiv prin metode de plată electronică, iar intrările și ieșirile de bani din conturile partidelor sau conturile de campanie să se publice în timp real, atât în timpul, cât și în afara campaniilor electorale;
g. Legalizarea crowdfunding-ului pentru finanțarea campaniilor electorale.

3. Exprimarea unei poziții publice categorice și neechivoce privind pericolul grav la adresa independenței justiției și luptei anticorupție, precum și la poziția României în Uniunea Europeană, pe care îl reprezintă:

a. Proiectul de lege anunțat la 23 august 2017 de către Ministrul Justiției, care introduce mai multe modificări în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
b. Inițiativa legislativă parlamentară depusă de Președintele Senatului pentru modificarea Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicată, care modifică procedura de numire a procurorilor generali, adjuncților acestora și procurorilor șefi de secții din PICCJ, DNA și DIICOT;
c. Alte propuneri legislative parlamentare de natură să împieteze asupra puterii judecătorești și asupra actului de justiție.

Organizații semnatare sunt: Aradul Civic, CIVICA (Iași), Evoluție În Instituție (#Insist), Inițiativa Craiova, Inițiativa România, Initiativa Timisoara (federație a 10 ONG-uri din Timișoara: Activ Civic, ACUM, Ariergarda, Asociația ARAS – filiala Timișoara, Asociația Culturală Diogene, Asociația SPICC, LGBTeam, Organizația Studenților din Universitatea Timișoara (OSUT), Pieces of Heaven, Yacht Club Timișoara), Institutul pentru Politici Publice, Oradea Civică (membre ale rețelei civice naționale Contract România), organizația neguvernamentală Centrul pentru Inovare Publică și grupurile civice Corupția ucide, Geeks for Democracy și #REZISTENȚA