"Preluarea președinției rotative a Consiliului UE reprezintă o premieră pentru România, o oportunitate pentru a arăta Europei cine suntem noi cu adevărat și ce putem face pentru Europa. Eu cred că România este o țară binecuvântată de Dumnezeu, cu o bogăție spirituală aparte și cu tradiții unice care merită să fie cunoscute de întreaga Europă, iar preluarea președinției rotative a Consiliului UE trebuie să fie momentul nostru", a declarat, miercuri, ministrul delegat Ana Birchall, în deschiderea conferinței "Președinția română la Consiliul UE 2019 - Împreună pentru consolidarea proiectului european", organizată la Parlament.

Ministrul delegat pentru afaceri europene a susținut că deținerea președinției Consiliului UE reprezintă o provocare, dar și "o mare oportunitate", putând fi, după aderarea la NATO și UE, "cel mai important proiect de țară".

Ea își dorește "să fim la înălțimea momentului istoric, să fim parte a grupurilor de state care vor scrie istorie în UE".

Birchall a mai spus că exercitarea președinției Consiliului UE oferă României o ocazie rară de a crește vizibilitatea țării noastre. Ideea avea să fie reluată ulterior și de alți vorbitori.

"Este timpul să lăsăm deoparte disputele politice", a spus Birchall, cea care vinerea trecută critica chiar într-un comunicat MAE, încălcând uzanțele, modul în care Guvernul Cioloș a acționat în chestiunea pregătirii președinției. (Detalii, aici)

Evenimentul de astăzi deschide "dialogul cu societatea civilă, cu mediul academic, cu mass-media, practic cu fiecare român care vrea să facă parte din acest efort comun", a explicat Birchall.

Trebuie reamintit aici că precedentul Executiv a organizat, în noiembrie 2016, o conferință de lansare a dezbaterilor publice privind prioritățile României pe perioada mandatului la Președinția Consiliului UE. (Detalii, aici)

Marii absenți

Pe lista de vorbitorilor, înmânată jurnaliștilor, erau trecuți și premierul Sorin Grindeanu și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, dar cei doi nu au venit la eveniment.

De asemenea, în pofida rolului important jucat de președinte în politica externă, Administrația Prezidențială nu a fost reprezentată.

Ana Birchall a citit mesajul lui Grindeanu, premierul transmițând că, în 2019, România are șansa de a aduce un suflu nou, dinamic, care să contribuie la renașterea proiectului european.

Grindeanu s-a referit și el la vizibilitatea pe care țara noastră o va avea pe o perioadă de șase luni la nivel european și mondial.

A venit însă Călin Popescu-Tăriceanu, cel care a avut în ultimul timp o serie de afirmații cu iz mai degrabă eurosceptic. 

De data aceasta, liderul Senatului a evocat și el interesul național, subliniind că România ar trebui să-și asume Președinția Consiliului UE din calitate de stat membru cu drepturi depline, în condițiile în care "unii dintre noi încă nu au asimilat statutul de țară membră cu drepturi depline". 

"Președinția exercitată de România, după unii, aș spune, ar însemna ca România să acționeze ca un intermediar onest și neutru, honest broker, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislația UE, de asigurarea continuității agendei UE și de buna cooperare dintre statele membre și instituțiile europene. Eu cred că trebuie să încercăm poate ceva mai mult, să ne uităm bine la noi, să nu uităm că suntem, totuși, a șaptea țară ca mărime din Uniunea Europeană, și, ca atare, cred că trebuie să încercăm să dăm Președinției noastre o dimensiune pe măsura țării noastre. Poate nici să fim mai mult, să încercăm să epatăm, dar nici să ne vedem nici mai mici decât suntem în realitate".

N-a pierdut nici acest prilej de a vorbi de importanța Parlamentului, care joacă un rol cheie alături de Guvern în această chestiune.

El a dat ca exemple de implicare a Legislativului organizarea unor serii de întâlniri "de amploare" între reprezentanții parlamentelor naționale din statele membre, țările candidate și partenere, precum și PE și alți invitați.

Merită amintit aici că la întâlnirea de la Parlament, din 28 aprilie, a vicepreședintelui CE Andrus Ansip cu reprezentanți ai comisiilor de economie și industrie, afaceri europene și comunicații și tehnologii informaționale din Parlament, au fost prezenți doar nouă parlamentari.

În final, Tăriceanu a subliniat că ideea unei Europe cu mai multe viteze trebuie să dispară din exprimările publice ale decidenților europeni.

Probleme logistice și protocolare

Ministrul de Externe, Thedor Meleșcanu, a susținut că există unele probleme logistice în privința preluării președinției rotative a Consiliului UE, dând ca exemplu faptul că MAE nu are un sediu corespunzător, iar Reprezentanța permanentă a României la UE de la Bruxelles are un imobil care nu va putea face față "nici pe departe" cerințelor preluării președinției rotative a Consiliului UE. 

După câteva minute, Ana Birchall a anunțat s-a găsit o soluție pentru sediul Reprezenzanței de la Bruxelles, exprimându-și speranța că în câteva săptămâni va fi aprobat un memorandum de către Guvern.

Șeful diplomației s-a referit și la resursele financiare necesare în tot acest proces, atrăgând atenție că nu se poate merge doar pe bugetul anual, ci ar fi necesară o bugetare multianuală până în anul 2019, inclusiv prima parte a anului. 

Rolul provocatorului

Acesta a fost asumat de Gabriela Crețu, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Senat, care a criticat dublul discurs din mediul politic, academic și mass-media: declarații formale de europenism, combinate cu răspândirea unor informații de genul "UE și-a făcut datoria, UE poate să moară". 

În opinia sa, președinția UE reprezintă "un test de normalitate politică, nu un test de performanță": "Dacă președinția e cel mai mare proiect al nostru înseamnă că suntem într-o mare criză de proiecte naționale".

Crețu a dat exemplul Cehiei, unde a căzut Guvernul în timpul deținerii președinției, în 2009, dar nu s-a întâmplat nimic, nu s-a dărâmat UE.

Senatoarea PSD a atras atenția că trebuie să evităm să facem din președinție "un eveniment glorios", întrucât avem exemple de astfel de abordări: aderarea la Schengen și ridicarea MCV, care au fost transformate "în obiective mari, substitut de obiective naționale", pentru care s-au cheltuit sume mari de bani, energie, s-au făcut concesii, iar "neatingerea lor a generat frustrări și sentimentul că alții au ceva cu noi".

Soluția Erdogan

Fostul premier Victor Ponta, care a vorbit în calitate de președinte al Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților, a apreciat că România nu e pregătită pentru președinția Consiliului, după cum nu e pregătită nici pentru Campionatul European de Fotbal, din 2020.

Ponta a revenit la o marotă de pe vremea când era premier, și anume participarea la Consiliul European.

El a explicat că șeful guvernului din țara care asigură președinția este, alături de președintele Consiliului European și președintele CE, "cel care e gazdă".

"Problema e că liderii europeni nu-l cunosc pe șeful guvernului de la noi, pentru că la Consiliul European participă președintele. Aici e o opinie mai veche a mea: ori facem ca toate țările europene – șeful guvernului merge la Consiliul European, ori facem ca Turcia - facem un referendum și desfiiințăm funcția de prim-ministru și am rezolvat problema. Noi, în loc să o rezolvăm, am încurcat-o și mai tare: acum avem președinte, prim-ministru și șeful partidului (Liviu Dragnea, liderul PSD - n.r.)",

a spus Victor Ponta, întrebându-se cum va organiza Ana Birchall primirea șefilor de stat și de guvern.

Opiniile specialiștilor

Luminița Odobescu, reprezentantul Permanent al României la UE, a subliniat că autoritățile române trebuie să fie atente la provocări și să urmărească cu mare atenție toate evoluțiile la nivelul UE, deoarece Uniunea "se mișcă foarte repede pe multe domenii".

Spre deosebire de unii vorbitori, Odobescu a precizat că președinția presupune, în primul rând, rezolvarea problemelor la nivel european.

"Sigur, privim președinția ca o oportunitate, să fim mai vizibili, să ne facem mai bine auzită vocea, dar președinția pentru noi înseamnă, în primul rând, să rezolvăm problemele la nivel european, să acționăm poate … ca un honest broker, ăsta e rolul unei președinții".

Diplomatul ar considera cea mai mare realizarea închiderea perspectivei financiare.

Și Cristian Bădescu, reprezentant cu însărcinări speciale pentru pregătirea Președinției române a Consiliului UE, a subliniat că deținerea președinției e o obligație a fiecărui stat membru, iar mandatul și prioritățile se încadrează într-o continuitate, marea majoritate a agendei fiind "preluată și predată ulterior". Din acest motiv, e nevoie de oameni foarte bine pregătiți care să știe foarte bine dosarele.

Bădescu a mai punctat faptul că va fi și o componentă de crize pe care nu le cunoaștem în acest moment, crize cu care s-au confruntat multe președinții.  

"Agenda face președinția... Modul în care reușești să duci la bun sfârșit obligațiile pe care le ai în calitate de președinte îți crește credibilitatea…cred că acesta trebuie să fie unul dintre obiectivele noastre”, pentru ca, după cele șase luni, statele UE să ne privească altfel, a conchis diplomatul român.