Evenimentul SAGA Festival din București, care a avut loc în weekend pe Arena Națională, a scos din nou în evidență boala de care suferă statul român: nepăsare.

Mai mulți tineri au ajuns în stare gravă la spitale din Capitală, după ce au consumat droguri. Din păcate, un băiat de 25 de ani din Republica Moldova a murit.

Cu toate că festivalul din acest an a avut loc în parteneriat cu Agenția Națională Antidrog (ANA), care a avut amplasat un cort de informare în zona Arenei Naționale, numărul tinerilor care au abuzat de droguri a fost unul mare. 

Totuși, era de așteptat ca un simplu cort în care cineva împarte pliante să nu aibă niciun efect, iar lipsa unor campanii persuasive din partea statului să fie vizibilă. La fel și lipsa controalelor stricte și a sancțiunilor pe măsură.

În cele 3 zile de festival, jandarmii din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, au constatat 129 de infracțiuni: 119 au fost pentru încălcări ale prevederilor legale privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (deținerea de droguri, în vederea consumului propriu).

Altfel spus, într-un sigur loc, numărul celor prinși cu droguri a fost de ordinul zecilor, ceea ce arată că fenomenul nu este nici nou, nici de ignorat.

Vârsta medie la care poate debuta consumul de droguri, în special canabis și combinații de droguri sintetice, a scăzut în prezent la 13 ani, potrivit specialiștilor Agenției Naționale Antidrog, conform romania.europalibera.

Mulți dintre cei care încearcă substanțele psihoactive (care alterează stările conștiinței și psihicului) sunt dispuși să încerce aproape orice combinație, despre care nu au habar ce conține, motiv pentru care efectele pot fi imprevizibile sau chiar dramatice, mai spune sursa citată.

Președintele Klaus Iohannis vede problema ca fiind un "exces"

Prezent marți la Buzău pentru a vizita o școală, Klaus Iohannis a fost întrebat marți de un reporter despre cum vom scăpa de acest flagel, ce măsuri va lua România, ținând cont că urmează și alte festivaluri, cum ar fi Neversea și Untold?

"Este o tragedie și ne pare rău tuturor că se ajunge la astfel de excese. Cred că e nevoie ca organizatorii să fie un pic mai fermi, dar și aici dacă vrem să mergem la rădăcină este nevoie de educație, însă și educația are nevoie de supraveghere și sunt foarte bucuros că domnul ministru de Interne mă însoțește, astăzi, în delegație și sunt convins că deja se lucrează la o abordare. Noi avem instituții care se ocupă de aceste chestiuni și sper tare mult să ajungem într-o combinație din educație și organizare mai bună la a elimina complet astfel de evenimente tragice", a răspuns, aproape cinic, Klaus Iohannis.

Și al treilea om în stat, liderul Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a fost întrebat miercuri despre problema drogurilor. El a ales să fie și mai cinic decât Iohannis și nici nu a răspuns la întrebare.

"Vă rog frumos, vă mulțumesc mult, dacă aveți ceva de Parlament. Mulțumesc!", a fost reacția lui Ciolacu.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, se face din nou interesat de problemă și anunță analize.

"Vorbim despre o tragedie și vă rog să îmi permiteți să vă prezint câteva cifre care vă vor șoca, să vedeți ce înseamnă consumul de droguri. În urma tragicului incident produs în București, am dispus o analiză asupra modului de acțiune în astfel de situații pentru a identifica felul în care putem eficientiza activitatea atât pe prevenire, cât și pe combatere. Am discutat acest lucru și cu structurile MAI din Buzău. Trebuie să facem front comun în această luptă care distruge vieți. Studiile aplicate pe populație arată un lucru îngrijorător. Faptul că în România tendința este de trecere de la consum experimental la dependență”, a declarat ministrul Lucian Bode, tot la Buzău, conform news.ro.

Totodată, ministrul afacerilor interne a spus că pentru a stopa acest fenomen este nevoie de educație și de implicarea tuturor și că acolo unde se va constata existența unor complicități structurile MAI vor interveni și vor acționa ferm.
 
"E un fenomen îngrijorător, multe persoane ajungând să consume frecvent și nu doar experimental. Asupra acestor persoane trebuie să intervenim cu metode specifice, cu asistență integrată, adică medical, psihologic, social. Pentru a nu ajunge în această situație delicată trebuie să ne concentrăm pe educație. A spus-o si excelența sa Klaus Iohannis. Educația are un rol destul de important pentru conștientizarea pericolelor la care se expun cei ce consumă droguri. Educația pleacă din familie, școală și cuprinde toate nivelurile unei societăți. Consumul de droguri a devenit o problemă ce ne privește pe toți și nu puteam întoarce capul să ne facem că nu vedem. Acolo unde se vor constata complicități, structurile noastre vor fi primele care vor interveni și vor aplica legea cu fermitate”, a susținut Bode.

Organizatorii SAGA Festival se declară împotriva drogurilor

„Pentru festivalul SAGA, siguranța participanților este cea mai importantă. De aceea, de fiecare dată luăm toate măsurile necesare pentru a preveni incidente de orice fel. La intrarea în perimetrul evenimentului, echipele de securitate controlează în detaliu fiecare persoană care accesează zona.

Ca o confirmare a poziției pe care o luăm, reprezentând totodată o constanță pentru noi, este și parteneriatul de anul acesta cu Agenția Națională Antidrog, care este prezență la eveniment cu puncte de informare, într-o campanie de prevenire a consumului de substanțe interzise.

SAGA Festival este complet împotriva consumului de substanțe interzise și are zero toleranță pentru posesia lor și un comportament de acest gen. De aceea se încearcă de fiecare dată, prin toate modalitățile, educarea publicului în acest sens.

În ceea ce privește evenimentele regretabile de vineri seară, menționăm faptul că echipajele SMURD și Ambulanță au acționat rapid pentru a le oferi primul ajutor persoanelor în nevoie, la fața locului și transport de urgență la spital.

SAGA Festival este despre muzică, despre întâlnirea cu prietenii, despre siguranță participanților și informarea acestora, de aceea face încă o dată apel către festivalieri să se bucure de experiență unui astfel de eveniment fără stimulente care le pot pune viață în pericol și fără orice altfel de excese care pot dauna sănătății și integrității fizice și morale.”

RAPORTUL NAȚIONAL PRIVIND SITUAȚIA DROGURILOR ÎN ROMÂNIA 2020 (raport Agenția Națională Antidrog)

Conform celui mai recent studiu în populația generală (15-64 ani), GPS 2019, pentru prima dată, pe primul loc în ordinea celor mai consumate droguri ilicite în România, se situează noile substanțe psihoactive (NSP) – 6,3%.  Urmează: canabis – 6,1%, cocaină/crack -1,6%, medicamente fără prescripție medicală – 1,5%, ecstasy – 1,0%, heroină – 0,9%, LSD – 0,5%, amfetamine – 0,2%, solvenți/inhalante – 0,1%.

Totodată, potrivit celui mai recent studiu în populația școlară, ESPAD 2019 (16 ani), cel mai consumat drog ilicit în rândul adolescenților continuă să fie canabisul/hașișul – 8,7%. Urmează: NSP cu 3,2%, solvenți/substanțe inhalante cu 2,8%, cocaină cu 1,8%, LSD sau alte halucinogene – 1,7%, ecstasy – 1,2%, heroină – 0,7%, ketamină – 1,8%, crack – 0,6%, metamfetamine – 0,6%, amfetamine -0,5% și GHB – 0,4%.

În privința solicitărilor de tratament ca urmare a consumului de droguri, în anul 2019, are loc o relativă stabilizare a numărului de persoane consumatoare de droguri care solicită asistență, înregistrându-se 4283 astfel de beneficiari.

În funcție de tipul drogului care a cauzat problema medicală pentru care se solicită asistență, se menține aproximativ aceeași distribuție a cererilor de tratament, disputată între cele trei categorii de droguri care domină tabloul asistenței pentru dependența de droguri din România (canabis – 54,5%, opioide – 25,4% și noi substanțe psihoactive – 12,2%).

În mod similar cu anii anteriori, pentru celelalte tipuri de droguri, cererea de tratament rămâne mult redusă, în comparație cu cele trei droguri dominante: cocaină – 2,5%, MDMA/ecstasy – 1,8%, inhalanți/substanțe volatile – 0,9%, benzodiazepine – 0,6%, amfetamine – 1%, halucinogene – 0,4%.

În ceea ce privește decesele cauzate de consumul de droguri, pe parcursul anului 2019, au fost înregistrate 45 cazuri de decese direct asociate consumului de droguri și 13 cazuri de deces la consumatori de droguri cunoscuți (cu elemente de examen clinic – necropsic – date de istoric medical și de anchetă elocvente), dar a căror cauză de deces a fost relaționată cu patologii asociate sau consecutive consumului cronic de droguri.

Calea injectabilă rămâne regula pentru cazuistica deceselor asociate consumului de droguri, cu riscurile inerente ale patologiei "de seringă”, iar opiaceele continuă să domine tabloul drogurilor ilegale în România, cu incidență foarte mare a metadonei.

Referitor la urgențele medicale determinate de consumul de droguri ilicite, din totalul cazurilor în care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite, în 30,1% a fost menționat consumul de NSP (singular sau în combinație), în 22,3% dintre cazuri a fost consemnat consumul de canabis, iar în 11,9% s-a declarat consum de opiacee (heroină, metadonă sau opiacee generic).

Tendința înregistrată în ceea ce privește notificările referitoare la cazurile noi de infecție cu HIV/SIDA înregistrate în România arată că ponderea infectării cu HIV/SIDA cauzate de consumul injectabil de droguri în totalul cazurilor nou diagnosticate, a scăzut de la 32,2% în anul 2013, la 11% în anul 2019. În ceea ce privește bolile infecțioase asociate consumului de droguri, pentru consumatorii de droguri înregistrați în programe de tratament în anul 2019, se remarcă o ușoară creștere a prevalențelor pentru infecțiile cu HIV și VHC, în timp ce, pentru prevalența VHB are loc o scădere.

În anul 2019, pe piața drogurilor, se constată a doua cea mai mare valoare a cantității totale de droguri confiscate după maximul atins în anul 2016, cu o creștere de peste 5 ori a cantității totale de droguri confiscate față de anul 2018 și cea mai mare valoare a numărului total de capturi realizate. Se constată, de asemenea, valori maxime ale cantităților confiscate pentru canabis și opiu, și a doua cea mai mare valoare pentru cantitățile confiscate de cocaină și heroină, după maximele atinse în anii 2016, respectiv 2015, dar și cel mai mare număr de capturi pentru canabis iarbă, cocaină și droguri sintetice (MDMA, LSD) realizate până în prezent.

În privința infracționalității la regimul drogurilor, în anul 2019, parametrii de evaluare a infracționalității la regimul drogurilor la nivel național, deși au înregistrat variații față de valorile anului 2018, mențin însă tendința în creștere a numărului de persoane cercetate și trimise în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul drogurilor, a numărului de cauze soluționate de parchete prin trimitere în judecată și al numărului de persoane condamnate pentru deținere în vederea consumului.

La nivelul tribunalelor se înregistrează o tendință de creștere a valorii procentuale a numărului de persoane condamnate la regimul drogurilor din totalul persoanelor condamnate, cu un maxim procentual atins în anul 2019 (20,41%, de la 17,45% în anul 2017 și 18,88% în 2018). În ceea ce privește pedepsele aplicate de instanțe, măsurile coercitive alternative continuă să se regăsească în practica instanțelor de judecată care aplică cu precădere pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere.

Cu toate acestea, anul 2019 consemnează o creștere a valorii absolute și procentuale a numărului pedepselor cu executare în penitenciar, respectiv o scădere a acestor valori pentru numărul de amenzi penale aplicate, atât pentru trafic ilicit de droguri, cât și pentru deținere în vederea consumului.

De asemenea, numărul persoanelor depistate în trafic, care au condus autovehicule sub influența unor substanțe sau produse stupefiante este în creștere (de 2,2 ori), comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2018.

Ponderea deținuților care au declarat consum de droguri la intrarea în detenție este de 12,7% din totalul de persoane private de libertate aflate în custodia unităților penitenciare la sfârșitul anului 2019. Drogul consumat, cu precădere, înainte de intrarea în detenție, este heroina, aceasta fiind urmată de canabis și de noile substanțe psihoactive. Drogul principal pentru care a fost solicitată asistență de specialitate este diferit în funcție de mediul privativ de libertate, în arestul poliției, admiterea la tratament a fost determinată de consumul de canabis, în timp ce în penitenciar, admiterea la tratament a fost determinată de consumul de opiacee, în special heroină.

6 aprilie 2022 - au fost adoptate, printr-o Hotărâre, Strategia națională în domeniul drogurilor 2022 – 2026 și Planul de acțiune aferent pentru implementarea 2022 – 2026 

Pe site-ul ANA se arată că strategia națională în domeniul drogurilor 2022-2026 reprezintă "documentul programatic ce definește politica României în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri, cuprinde concepția de abordare a fenomenului drogurilor și asigură cadrul de cooperare pentru actorii sociali care au competențe și responsabilități în domeniu".

Documentul programatic integrează o triadă de acțiune strategică: reducerea cererii de droguri, reducerea ofertei de droguri și consolidarea capacității operaționale de răspuns – cooperare internațională, cercetare, evaluare, informare și coordonare.

Direcțiile de acțiune strategică se structurează pe 11 obiective generale, fiecare având mai multe obiective specifice, operaționalizate la nivel de activități în cadrul Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022-2026.

Răspunsul instituțional la fenomenul dinamic al drogurilor nu poate fi limitat la o singură instituție sau organizație, ci trebuie să fie rezultatul unei cooperări interinstituționale constante și eficiente.

Viziunea Strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022-2026 are ca scop instituirea unei abordări orientate către obținerea de rezultate durabile privind problematica drogurilor la nivel național, aducând plusvaloare abordării fenomenului în context european, prin ajustarea rezilienței și particularizarea măsurilor de sprijin și îndrumare.

Reducerea cererii de droguri constă într-o paletă de acțiuni complementare, ce include prevenirea (contextuală, universală, selectivă și indicată), depistarea și intervenția timpurie, consilierea, tratamentul, reabilitarea, reintegrarea socială și recuperarea. Aceste intervenții contribuie la creșterea gradului de reziliență a cetățenilor, a comunităților și a societății românești în ansamblu, la impactul și consecințele negative ale fenomenului drogurilor. Termenul reziliență are aici dublu sens: capacitatea inerentă a indivizilor de a rezista și de a reacționa articulat și coerent la evenimente disruptive sau crize, precum și capacitatea acestor entități de a reveni rapid la o stare de normalitate funcțională.

Măsurile și intervențiile propuse pe linia reducerii ofertei de droguri vor contribui la perturbarea piețelor, tradiționale și online, ale drogurilor ilicite, dezmembrarea grupărilor infracționale organizate implicate în traficul și producția de droguri, asigurarea respectării legii, reducerea violenței asociate cu piețele drogurilor ilicite și intensificarea schimbului de date și informații operative între părțile interesate responsabile.

În privința precursorilor de droguri, mecanismul de coordonare instituit vizează asigurarea aplicării sistemului legislativ european, compatibilizarea sistemelor normative și tehnice naționale cu cerințele stabilite unitar la nivel european pentru asigurarea răspunsului la problematica deturnării acestora din circuitele licite.

Cooperarea internațională, așa cum este prevăzută în strategie, contribuie la accelerarea punerii în aplicare a angajamentelor asumate de România, în domeniul drogurilor, la nivel internațional, respectând principiile responsabilității partajate, multilateralismului, promovării unei abordări axate pe dezvoltare, respectării drepturilor omului și a demnității umane, statului de drept și respectării prevederilor Convențiilor internaționale în materie de droguri.

Totodată, România își propune să contribuie la adoptarea pozițiilor comune ale UE și la crearea de sinergii, menite să definească agenda internațională și multilaterală privind politica în materie de droguri.

În domeniul cercetării, evaluării și informării, obiectivul asumat este de a dezvolta și consolida un sistem integrat și flexibil de colectare a datelor privind fenomenul drogurilor, în vederea utilizării celor mai recente informații în procesul decizional și al formulării și aplicării răspunsurilor din domeniul sănătății publice și securității cetățenilor.

În domeniul coordonării, obiectivul general este asigurarea unui cadru unitar de acțiune în domeniul problematicii drogurilor și precursorilor, monitorizarea implementării politicilor naționale în domeniul drogurilor, utilizarea eficientă a resurselor și maximizarea rezultatelor intervențiilor realizate.

Până în 2026, strategia, care este una necesară, rămâne doar o serie de cuvinte frumos înșirate și planuri bine gândite. În paralel, în România reală tinerii continuă să consume droguri și să își piardă viețile, în timp ce statul încă se uită la "direcții de acțiune".

EURACTIV România a solicitat Agenției Naționale Antidrog, în baza Legii nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, detalii despre rezultatele concrete din strategia națională antidrog 2013-2020, dar și despre prevenirea altor tragedii de acest gen la festivalurile care vor avea loc anul acest în România. În funcție de răspunsurile ANA, EURACTIV România va publica integral informațiile.