Documentul arată că deteriorarea semnificativă a climatului de securitate și stabilitate, prin acutizarea focarelor de conflict existente și apariția unora noi, a continuat și pe parcursul anului 2023. S-au remarcat acțiunile derulate în primul rând în Regiunea Extinsă a Mării Negre, unde Rusia a continuat agresiunea împotriva Ucrainei, generând efecte multiple, cu impact nu doar asupra Ucrainei și a Republicii Moldova, ci și asupra securității europene și euroatlantice.

Mediul de securitate specific anului 2023 a fost instabil și provocator, context în care continuarea și aprofundarea mecanismelor bilaterale permanente de consultare, direcționările prevăzute în documentele strategice (Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, Carta Albă a Apărării) în domeniul politicii de apărare, respectiv mecanismele de convergență, coordonare și de armonizare a abordărilor și punctelor de vedere la nivel politico-militar cu aliații și partenerii strategici, și-au dovedit eficiența în adoptarea unor poziții comune pe subiectele, politicile și proiectele vizând securitatea europeană și regională.

Pe fondul provocărilor de securitate din vecinătatea sudică a flancului estic Aliat, amplificate de acțiunile Rusiei, regiunea Mării Negre constituie în prezent o linie de demarcație strategică între NATO și Rusia.

La aceste provocări s-au adăugat efectele declanșate ca urmare a crizei din Fâșia Gaza, care au reprezentat o sursă majoră de preocupare pentru Comunitatea Internațională, inclusiv pentru România. Ca urmare a prelungirii luptelor dintre forțele israeliene și Hamas, s-au redus perspectivele de asigurare a stabilității în Liban, Siria, Irak și Marea Roșie, amplificând riscul de escaladare la nivel regional al conflictului. Autoritățile române au condamnat prompt și fără echivoc atacul terorist al Hamas și au manifestat deplină solidaritate cu Israelul.

Acțiunea în plan extern a României s-a concentrat pe contacte cu parteneri relevanți din Orientului Mijlociu, în vederea eliberării ostaticilor cu dublă cetățenie, româno-israeliană, și a identificării celor mai eficiente modalități de ajutor umanitar pentru civilii din Fâșia Gaza afectați de confruntare.

Acțiunile serviciilor de informații ostile au vizat ca principale obiective:

- încercări de penetrare informativă a instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării și securității, cu derularea de acțiuni pentru obținerea informațiilor de interes;

- culegerea de informații referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exercițiile naționale și multinaționale desfășurate, prezența aliată pe teritoriul național, tehnica și echipamentele din dotare;

- penetrarea infrastructurilor critice de comunicații și informatice;

- subminarea, prin dezinformare și propagandă a încrederii românilor în Armată și aliați, în factorul decizional și în capacitatea instituției militare naționale de a-și îndeplini misiunile, prin derularea unor acțiuni asociate agresiunilor informaționale.

Raportul mai subliniază și că acțiunile din vara lui 2023 întreprinse de Kremlin, pe fondul denunțării Acordului privind tranzitul de cereale, au adus războiul în proximitatea imediată a țării noastre și a teritoriului Alianței, prin atacurile rusești cu drone asupra porturilor dunărene ucrainene. Contraofensiva ucraineană și-a atins obiectivul, parțial, doar în Marea Neagră. La finalul anului 2023, Ucraina trecuse deja în defensivă. În același timp Rusia, având sprijin masiv din Iran și Coreea de Nord, a preluat din nou inițiativa și a intrat în anul 2024 cu o parte din forțe în ofensivă.

"Federația Rusă a fost principalul actor politic și militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acțiunile Moscovei pentru prezervarea și consolidarea influenței asupra statelor din acest areal și pentru proiectarea propriilor ambiții geopolitice.

Riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia și Ucraina la adresa țărilor din regiune au vizat "creșterea numărului incidentelor militare, atacurile cibernetice de sorginte rusă, posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaților ucraineni, exportul amenințărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina, posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităților autohtone de producție de tehnică și echipamente" se arată în document.