Preluare din Mold-Street.com.

Dezvoltarea și construirea gazoductului Iași-Ungheni, ce făcut interconexiunea între sistemele de transport a gazelor naturale din România și Republica Moldova nu este suficientă pentru a asigura o alternativă reală de asigurare a țării cu metan din altă sursă decât Gazprom.

Lungime între 98 și 115 kilometri

În aceste condiții autoritățile moldovenești au decis să extindă conducta cu circa 115 kilometri pe partea moldovenească pentru a lega orașul Ungheni cu municipiul Chișinău, capitala și cea mai mare zonă de consum. Conducta ar urma să aibă un diametru de 600 mm, presiune maximă de lucru de 50 bar și o capacitate maximă de 240.000 de metri cubi pe oră (la 15°C). Pe lângă gazoduct vor fi necesare trei stații cu supape bloc, unități de lansare și primire a dispozitivelor de curățare și două stații de reducere a presiunii și de măsurări.

 

Un studiu de fezabilitate a proiectului, în cadrul căruia a fost evaluat impactul asupra mediului (EIM), efectuat de compania germană Fichtner arată că ar exista patru opțiuni pentru traseul conductei, inclusiv unele sub-opțiuni (vezi harta).

•    Opțiunea 1- linie roșie - 98 km
•    Opțiunea 2- linie galbenă - 117 km
•    Opțiunea 3 - linie verde - 118 km
•    Opțiunea 4 - linie purpurie de la Ghidighici spre Chișinău - 12,9 km

Punctul de pornire pentru traseele 1-3 este lângă Todirești, Ungheni, iar punctul final lângă Chișinău, în imediata apropiere a drumului național M21 ”Balcani”.

 

"Punctul final a fost discutat la fața locului. În dependență de rezultate, punctul final va fi ajustat în cadrul următoarei etape a proiectului", se arată în studiul de fezabilitate. Potrivit autorilor "opțiunea 4 conectează punctul final al opțiunilor 1-3 cu Stația de reducere a presiunii nr.1 existentă. Acest lucru înseamnă că opțiunea 4 este o extensie a opțiunilor de traseu 1-3".

 

Prin Codri, cimitire sau localități

Autorii susțin că opțiunea 3 este cea mai puțin fezabilă atunci când se analizează aspectele de mediu și sociale, deoarece presupune că gazoductul va trece prin rezervația Codru, bazine acvatice și grădini și chiar și un cimitir.

"Atât prima cât și a doua opțiune prezintă avantaje în raport cu opțiunea 3 și la această etapă este dificil de determinat care din aceste două este mai fezabilă din punct de vedere de mediu și social.

Opțiunea 1 presupune traversarea unui număr considerabil mai mic de grădini, dar va perturba mult mai multe zone cu fluvii, râuri și râulețe și va conține clădiri în interiorul benzii de securitate (130 mp).

Opțiunea 2 presupune traversarea mai multor bazine acvatice decât prima, însă nu presupune nici o traversare a construcțiilor, spre deosebire de opțiunea 1", se constată în studiu.

Citește articolul complet pe Mold-Street.com