RISE Moldova a analizat proprietățlle imobiliare ale lui Valeriu Streleț, propus premier al Republicii Moldova și unul dintre cei mai bogați deputați moldoveni.

Valeriu Streleț locuiește într-o vilă cu suprafața de 172,2 mp, într-un cartier de lux din sectorul Râșcani, Chișinău, estimată de experții imobiliari la opt milioane de lei moldovenești (1,69 milioane de lei), scrie Rise Moldova. Deputatul Partidulului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) mai deține două apartamente, două terenuri pentru construcții în Chișinău și un lot pentru grădină în comuna Trușeni.

Totodată, Streleț are trei automobile marca Volkswagen. Numele lui Valeriu Streleț a apărut, în 2013, în „Dosarul interceptărilor de la FISC”, fiind surprins de Centrul Național Anticorupție (CNA), în timp ce purta mai multe convorbiri telefonice cu fostul șef al Serviciului Fiscal de Stat (FISC), Nicolae Vicol, privind demiterea și promovarea în funcții a angajaților de la Inspectoratul Fiscal.

Dividende de 4,15 milioane de lei moldovenești, anul trecut

Politicianul liberal-democrat deține 100% din capitalul firmei Bioprotect SRL, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de chimicale din Republica Moldova. Anul trecut, Streleț a primit dividente în valoare de 4,15 milioane de lei moldovenești (878 mii lei) de la compania Bioprotect. Firma fondată de Valeriu Streleț a încheiat trei contracte cu două instituții de stat. Soția lui Streleț, Aurelia Brăguță, deține 100% din capitalul firmei Universul Dezvoltării și 5% din Construct Mobil AB, unde este parteneră de afaceri cu fratele său, Anatolie Brăguță.

Streleț deține 100% din capitalul firmei Bioprotect SRL, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de chimicale din Moldova. În anul 2014, deputatul a adunat 4,15 milioane de lei din dividendele companiei Bioprotect. Firma fondată de Streleț a încheiat trei contracte cu două instituții de stat. - scrie RISE Moldova (detalii).

Parlamentul va da joi votul de încredere

Președintele moldovean, Nicolae Timofti, a semnat, luni, un decret prin care l-a desemnat pe Valeriu Streleț candidat pentru funcția de premier. Timofti a luat această decizie după consultări cu fracțiunile parlamentare ale Partidului Liberal-Democrat din R. Moldova (PLDM), Partidului Democrat (PD) și Partidului Liberal (PL), care au constituit, pe 23 iulie, o coaliție majoritară în Parlament, Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), se arată într-un comunicat al Președinției R. Moldova.

Candidatura lui Streleț a fost propusă de fracțiunea PLDM din Parlament și este susținută și de celelalte două partide din AIE, se mai precizează în comunicat. Conform Constituției, premierul desemnat are la dispoziție 15 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului privind componența și programul Guvernului.

Valeriu Streleț va cere, joi, în plenul Parlamentului, votul de încredere pentru formarea Guvernului, a decis, marți, Biroul Permanent al Legislativului, relatează Jurnal de Chișinău.

Maia Sandu, respinsă de democrați și liberali

Inițial, PLDM a propus-o pe pe Maia Sandu, ministrul Educației, pentru funcția de premier.

Sandu a prezentat câteva condiții pentru a accepta această funcție, printre care efectuarea unor schimbări în cadrul Băncii Naționale, ea dorind, totodată, să aibă un cuvânt de spus în formarea cabinetului. După anunțarea acestor condiții, președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a atacat-o dur pe Sandu, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV din 24 iulie, scrie Ziarul de Gardă. „Eu nu vreau la guvernare o păpușă frumoasă, vreau una deșteaptă”, a spus Mihai Ghimpu.

Luni, liderul liberal a declarat că Maia Sandu nu a obținut consensul partidelor din AIE, deoarece nu a mers la Partidul Democrat și a înaintat condiții. „Doamna Maia Sandu a avut toată susținerea din partea PLDM. Din păcate nu a fost atins consensul ca dumneaei să fie candidatul la funcția de premier. Regret că nu s-a ajuns nici la o întâlnire a dumneaei cu partidele”, a declarat președintele PLDM, Vlad Filat, după consultări cu șeful statului.

Chiril Gaburici și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru pe 12 iunie, la o zi după ce a fost audiat la Procuratura Generală în cadrul dosarului privind actele sale de studii.Guvernul Gaburici a fost votat pe 18 februarie 2015, în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014.