Rezoluția a fost votată cu 513 voturi ”pentru”, 18 ”împotrivă” și 87 de abțineri. În plen au fost prezenți 618 eurodeputați. Dintre europarlamentarii români au lipsit de la vot Corina Crețu (S&D), care nu a participat la ultima plenară din acest an, și Gheorghe Falcă și Cristian Bușoi de la PPE.

Cei mai mulți eurodeputați din Grupul Verzilor s-au abținut.

Prin această Rezoluție - dezbătută luni seara în plenul de la Strasbourg - Parlamentul European comemorează și aduce omagiu ”atât victimelor revoluției din decembrie 1989, care și-au sacrificat viața pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, cât și familiilor acestora”.

Documentul ia act de faptul că ”sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989 a deschis calea tranziției României către democrație, statul de drept și instituirea unei economii de piață, precum și către integrarea sa ulterioară în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană”.

Parlamentul European ”invită statul român să își intensifice eforturile de aflare a adevărului în legătură cu evenimentele din timpul revoluției, o necesitate absolută pentru țară, poporul român, Europa și Uniunea Europeană, având în vedere dreptul poporului român de a cunoaște adevărul, la 30 de ani de la revoluția din decembrie 1989”.

Totodată, eurodeputații cer instituțiilor Uniunii Europene și ale statelor sale membre, inclusiv România, să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele săvârșite de regimurile comuniste nu sunt uitate și pentru a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată.

Autorii Rezoluției notează că Revoluția de acum 30 de ani a reprezentat trecerea poporului român la libertate și statul de drept, ”eveniment care a dus în mod tragic la pierderea a 1.142 de vieți omenești, la rănirea gravă a 3.138 de persoane și la detenția ilegală și torturarea a peste 760 de persoane”, fiind astfel cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier.

Utilizarea forței împotriva poporului român în decembrie 1989 ”a zguduit în mod dureros întreaga societate română în fibra ei cea mai profundă, iar identificarea autorilor reali ai acestor crime rămâne o problemă chinuitoare nerezolvată pentru victime, pentru familiile acestora și pentru toți cetățenii români”, se arată în textul Rezoluției.

Europarlamentarii mai spun că ”niciun act de agresiune militară împotriva propriului popor nu ar trebui să rămână nepedepsit” și amintesc de hotărâri pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care recunosc că în timpul Revoluției au avut loc ”încălcări grave” ale drepturilor fundamentale, cum ar fi încălcarea dreptului la viață, a interzicerii torturii și a tratamentelor inumane sau degradante și a dreptului la respectarea vieții private și de familie.

Aceste încălcări au fost comise de ”forțele regimului dictatorial comunist care au deschis focul asupra protestatarilor pașnici și au privat de libertate un număr mare de persoane care demonstrau împotriva oprimării exercitate de Ceaușescu”.

Rezoluția critică faptul că statul român a întârziat ”în mod nejustificat” procesul de aflare a adevărului și de punere a acestuia la dispoziția publicului, ceea ce echivalează cu ”garantarea dreptului victimelor și al moștenitorilor acestora de a obține despăgubiri și reparații echitabile”. 

Rezoluția inițiată de PPE e semnată de toți eurodeputații români.