România o ia pe urmele Poloniei
La București are loc o reformă controversată a justiției, prin care Guvernul încearcă să obțină controlul asupra justiției. Varșovia, aflată deja la un alt nivel, se ceartă cu Uniunea Europeană, care se opune subordonării justiției în această țară.
De când Guvernul de la București cochetează cu iliberalismul practicat în Polonia de către formațiunea național-populistă "Dreptate și Justiție" (PiS), apele s-au învolburat în România. În seara zilei de duminică, în fața sediului Guvernului au protestat circa 3.000 de persoane. Și în alte orașe din țară, oamenii au ieșit în stradă, scrie cotidianul austriac Die Presse.
Protestele sunt îndreptate împotriva ministrului Justiției, Tudorel Toader, și a reformei acestuia în sistemul judiciar. Toader, apropiat de ALDE, a prezentat recent un pachet de măsuri, care, potrivit criticilor reformei, va duce la subordonarea justiției de către politic.
Ministrul propune, printre altele, ca Inspecția judiciară să fie subordonată Ministerului Justiției, iar judecătorii și procurorii să fie trași la răspundere în cazul unor erori juridice, reamintește Die Presse. O altă propunere este îndreptată împotriva președintelui, și implicit împotriva actualului deținător al acestei funcții: Klaus Johannis. Toader vrea ca șeful statului să fie exclus în viitor din procedura de numire a șefilor din justiție.
În același timp, președintele nu va avea niciun cuvânt de spus în cazul demiterii unuia dintre procurorii șefi.
Context: Ministrul Justiției, Tudorel Toader a încercat în repetate rânduri, în trecut, să-i demită pe procurorul-șef al DNA, Laura-Codruța Kövesi, și pe Procurorul general, Augustin Lazăr, dar a eșuat în mare parte datorită rezistenței lui Iohannis. Procurorii anticorupție au adus în fața instanței, în ultimii trei ani, circa 1.000 de politicieni. Lucru apreciat de populație, dar nu și de autoritățile de la București.
În această situație, nu este surprinzător faptul că președintele Iohannis a calificat propunerea de reformă drept "un atac împotriva statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție”.
Între timp, DNA continuă să-și facă treaba: zilele trecute a lansat o investigație împotriva ministrului pentru Relația cu Parlamentul, Viorel Ilie. Procurorii anticorupție îl acuză pe ministrul ALDE că a furnizat răspunsurile la întrebări unor persoane apropiate, în cadrul unor concurs pentru ocuparea unor posturi în ministerul său.
Procurorii au respins propunerile ministrului, dar ei s-au pronunțat doar pe ideile dintr-un Power Point postat pe site-ul Ministerului Justiției. Nimeni n-a văzut proiectele de lege, iar Tudorel Toader colindă penitenciarele și nu pare a se grăbi să lanseze în dezbatere publică pachetul de legi privind justiția.
Iar ”diavolul se ascunde în amănunte”, după cum a spus șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu.
Varșovia contestă motivele de îngrijorare invocate de Bruxelles
Guvernul de la Varșovia a contestat motivele de îngrijorare invocate de Bruxelles cu privire la reformele controversate din sistemul judecătoresc polonez, într-un răspuns trimis luni Comisiei Europene, la două zile după expirarea termenului dat Poloniei pentru a opera modificările solicitate, transmite France Presse, preluată de Agerpres.
Actul normativ care a determinat acțiunea juridică a CE contra Poloniei conferă ministrului Justiției puterea de a numi și destitui președinții tribunalelor de drept comun. El face parte din cele trei legi adoptate de Legislativul polonez în cadrul unei controversate reforme judiciare, criticată atât de Uniunea Europeană, cât și de opoziție, în opinia cărora va afecta independența justiției.
Motivul pentru care executivul UE a decis să ia măsuri este faptul că noua legislație introduce vârste de pensionare diferite pentru bărbații și femeile cu funcții de judecător, ceea ce încalcă normele antidiscriminare comunitare.
În 29 iulie, Comisia a lansat o procedură de infringement contra Poloniei cu privire la un al treilea text legislativ, care modifică organizarea tribunalelor de drept comun.
Legea privind reforma tribunalelor de drept comun i-ar permite ministrului Justiției să-i numească pe judecătorii acestor tribunale fără a se consulta cu adunările generale ale judecătorilor și nici cu Consiliul Național al Magistraturii și fără a da explicații, ceea ce, potrivit opoziției poloneze, va duce la subordonarea justiției față de Executiv.
Comentarii