La ceremonia oficială au luat parte premierul Dacian Cioloș, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, ambasadorul american la NATO, Douglas Lute, adjunctul secretarului apărării al SUA, Robert Work, ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, cel al Apărării, Mihnea Motoc, precum și ambasadorul american la București, Hans Klemm.

Președintele Klaus Iohannis nu a participat la ceremonie, dar l-a primit în cursul dimineții, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

"Contribuția României la eforturile de apărare împotriva rachetelor balistice demonstrează preocuparea constantă a țării noastre pentru respectarea angajamentelor naționale, atât în planul relațiilor bilaterale strategice româno-americane, cât și în cadrul NATO", a precizat șeful statului, în cadrul unor declarații comune de presă cu liderul Alianței.

Klaus  Iohannis a reafirmat caracterul strict defensiv al sistemului.

O spun încă o dată cât se poate de clar: sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv. Acesta constituie o asigurare a apărării României și a Aliaților europeni împotriva unor potențiale amenințări cu atacuri balistice din afara spațiului euroatlantic,

Totodată, Iohannis a declarat că România își dorește "stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră", cu respectarea prevederilor Convenției de la Montreux.

"De asemenea, consider oportună agrearea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune", a mai spus el.

La rândul său, Jens Stoltenberg a afirmat că România își aduce "o contribuție importantă la sistemul de apărare antirachetă al NATO", găzduind facilitatea Aegis Ashore la Deveselu.

"Această facilitate ajută aliații europeni să se protejeze împotriva amenințărilor cu rachete din afara zonei euro-atlantice. Astăzi vom marca un nou moment important", a spus șeful NATO.

Rusia vrea o rachetă balistică intercontinentală capabilă să penetreze scutul

În cursul acestei săptămânii, șeful forțelor ruse pentru rachete strategice, generalul Serghei Karakaev, a declarat că Rusia dezvoltă o nouă rachetă balistică intercontinentală capabilă să penetreze scutul american antirachetă.

Karakaev a precizat că Rusia creează această rachetă în replică la faptul că SUA își sporesc permanent capabilitățile militare din Europa, potrivit agenției de știri TASS, preluată de Agerpres.

Un nou avertisment a venit miercuri seara, cu o seară înainte de operaționalizarea scutului, care, în opinia MAE rus, reprezintă o încălcare a Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF). 

Decizia este dăunătoare și greșită pentru că poate încălca stabilitatea strategică,

a declarat Mihail Ulianov, șeful departamentului pentru armament și neproliferare din cadrul MAE de la Moscova, pentru agenția Interfax.

"Astfel sunt afectate în mod direct interesele noastre de securitate", a spus el, adăugând că sistemul utilizat ar fi capabil să lanseze rachete de croazieră, ceea ce reprezintă o amenințare potențială pentru securitatea națională a Rusiei.

O altă reacție a venit joi, imediat după inaugurare.

''Indubitabil, desfășurarea sistemului antirachetă american este cu adevărat o amenințare pentru securitatea Federației Ruse. Întrebarea nu este dacă vor fi luate, sau nu, măsuri; sunt luate măsuri pentru a menține securitatea Rusiei la nivelul necesar. Dați-mi voie să vă amintesc că însuși președintele (Vladimir Putin) s-a întrebat în mod repetat împotriva cui funcționează acest sistem și împotriva cui va funcționa el în viitor?'', a afirmat  purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă, potrivit TASS. 

Rusia a susținut de la început că se simte amenințată de scutul de la Deveselu și nu și-a schimbat poziția, în pofida asigurărilor oferite oficiali americani și români, precum și de lideri NATO, privind caracterul pur defensiv al sistemului găzduit de România.

Împotriva cui oferă protecție scutul?

În mai 2011, SUA și România au ales de comun acord baza aeriană de la Deveselu, din apropiere de Caracal, pentru a găzdui sistemul terestru de apărare împotriva rachetelor balistice, care utilizează un interceptor SM-3 (numit și "Sistemul Terestru Aegis”).

Acordul s-a semnat în septembrie 2011, amplasamentul american de apărare antirachetă de la Deveselu reprezentând elementul principal al etapei a doua a Abordării Europene Adaptive în Etape (EPAA), potrivit informațiilor de pe site-ul Ambasadei SUA la București.  

Găzduirea sistemului terestru Aegis de către România este vitală pentru planurile de apărare antirachetă ale NATO și esențială pentru securitatea Alianței.

Sistemul de apărare antirachetă al NATO este menit să ofere protecție împotriva potențialelor amenințări cu rachete balistice provenite din afara zonei euro-atlantice.

De asemenea, el va proteja forțele americane dislocate și va îmbunătăți apărarea Statelor Unite ale Americii.

Caracteristicile scutului

Amplasamentul sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice are o suprafață de aproximativ 175 de hectare și se află în cadrul bazei aeriene române de la Deveselu.

Vor fi necesari circa 200 de militari, angajați civili și personal contractant pentru a opera sistemele americane aflate în amplasament.

Sistemele de interceptare SM-3 amplasate în România nu vor fi utilizate pentru teste de zbor și vor fi lansate numai ca mijloc de apărare împotriva unui atac.

SM-3 sunt proiectate pentru scopuri strict defensive și nu au capacități ofensive. Ele nu sunt echipate cu niciun fel de focoase explozive și se bazează numai pe energia lor cinetică pentru a lovi și distruge focoasele rachetelor balistice inamice.

Proiectul a costat aproximativ 800 milioane de dolari.