Șeful SRI, Eduard Hellvig, a declarat vineri, în prima sa ieșire publică de când a izbucnit scandalul pachetului de legi privind securitatea națională, că "dezbaterea este centrată doar pe SRI, ceea ce poate da de gândit".

"De peste două săptămâni, în spațiul public se discută despre un pachet de legi referitoare la securitatea națională și despre modul în care acestea ar putea influența democrația din România. Este normal ca societatea să fie preocupată de subiectul acestor legi. Totuși, dezbaterea este centrată doar pe SRI, ceea ce sigur, poate da de gândit. Având în vedere dorința legitimă a societății de a consolida democrația și de a respinge reglementări care pot evoca spectrul nefast al perioadelor totalitare, este necesar să fac câteva precizări. Această declarație poate arăta viziunea SRI-ului de astăzi pe care o împărtășesc atunci când vine vorba de rolul serviciilor de informații într-o societate democratică", a spus Hellving într-o declarație de presă.

Acesta a mai transmis că structurile de informații trebuie să fie în serviciul cetățenilor prin tot ce intreprind, respectând legile țării, drepturile și libertățile civile.

De asemenea, Hellving crede că în democrație este nevoie de echilibru. Pe de o parte de respectarea drepturilor și libertăților civile, iar pe de altă parte de consolidarea instituțiilor statului în fața unor amenințări fără precedent, așa cum sunt cele pe care le parcurgem în prezent.

"Voi comenta conținutul legilor, abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, care va include consultarea publică și în care SRI nu are decât un rol consultativ.

Despre necesitatea modernizării legilor actuale repet ceea ce am spus de mai multe ori, în ultimii ani.

Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani. Singurele legi existente sunt cele adoptate la inceputul anilor 90, iar forma lor permite constant interpretări neclare.

SRI a solicitat constant instrumente legale care să ne permită să fim mai eficienți în combaterea amenințărilor cu care se confruntă România", a continuat el.

Totdată acesta a subliniat că, în același timp, adaptarea legislației trebuie să țină cont de reperele României de astăzi - suntem o societate democratică, parte din familia occidentală, membră a UE și NATO, și principiile democratice trebuie mereu să prevaleze. Avem modele occidentale care ne pot inspira, și cred că orice tentativă de întoarcere la reglementări de tipul celor din comunism trebuie respinsă din start.

Este o idee total greșită ca în anul 2022 serviciile de informații din România ar putea să revină la modelul fostei Securități, pentru că acel model era unul care ținea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină și total opus unei societăți care își dorește libertate, prosperitate și siguranță, a adăugat șeful SRI.

El a mai făcut și "o precizare" despre ce înțelege el prin Securitate și securism.

"Securitatea a fost mai mult decât o instituție represivă. Ea a devenit, prin puterea discreționară pe care a exercitat-o în anii comunismului, un creator de mentalități, un corector de comportament, un judecător absolut și un administrator cu rol coercitiv al conștiințelor.

Laboratoarele Securității au fost abandonate în grabă în decembrie 1989, dar virușii dezvoltați în ele pătrunseseră deja adânc în societatea noastră.

Un astfel de virus, și cel mai periculos în opinia mea, este securismul. Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societății din perioada comunistă pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar. Este acea idee că în spatele a orice, se ascunde un interes obscur și neapărat de rea intenție, că există dușmani în interiorul României, dușmani cu care trebuie să ne luptăm. Securismul este procesul de intenție fără dovezi, manipularea adevărului și întreținerea unui conflict artificial între părți ale societății, între societate și instituțiile statului, între indivizi și societate. Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ținuți pe loc și în conflict unii cu alții. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, când în realitate este virusul însuși.

În ciuda numelui și originilor sale, securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat", a completat acesta.

"Paranoia, teoriile conspirației, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care pornește de la premiza vinovăției, manipularea - sunt componentele lui de bază. Securismul este astăzi bine reprezentat în prea multe medii ale societății noastre.

Eu imi doresc să putem consolida împreună, instituții ale statului, clasa politică și societatea civilă, pentru ca România să se vindece de securism și să lase, în sfârșit, în urmă practicile fostei Securități. Despre Securitate și securism trebuie să învățăm în manualele de istorie, nu să ne dorim reluarea practicilor lor", a declarat Eduard Hellvig.

Toată activitatea SRI din ultimii ani a avut ca obiectiv îndepărtarea de trecutul comunist, modernizarea instituției în spirit democratic și apropierea sa continuă de standardele de performanță ale partenerilor euro-atlantici, a menționat el, adăugând că este primul director al SRI care a condamnat public Securitatea în ansamblul ei.

"Despre spiritul democratic ce guvernează activitatea SRI las să vorbească rezultatele din ultimii ani ale instituției pe care o conduc. În acești ani, tot ce am inițiat a fost în sensul modernizării și creșterii eficienței, în paralel cu menținerea echilibrului între libertate și nevoia de securitate.

Același spirit, al echilibrului, ar trebui să domine și noua legislație, în opinia mea.

În 2016, la un an de la preluarea mandatului, am spus ceva ce susțin și în prezent: cred că dincolo de celelalte prevederi, ar trebui stipulat în lege că funcția de Director a unei astfel de structuri de informații să fie limitată la maximum două mandate, pentru că prea multă putere poate dăuna democrației. Cred în continuare acest lucru și mi-aș dori ca o astfel de prevedere să fie introdusă în noua legislație adoptată de Parlament.

Sunt directorul în mandatul căruia Serviciul Român de Informații a predat aproape toate dosarele fostei Securități pe care Serviciul nu le predase anterior (spun aproape pentru că CNSAS a oprit primirea tuturor dosarelor din lipsa de spațiu).

Menționez că această predare privește dosare care anterior fuseseră păstrate din rațiuni de siguranță națională, dosarele de cadre ale foștilor ofițeri de Securitate și nu în ultimul rând cartoteca și evidențele informatice ale fostei poliții politice, un instrument care va îmbunătăți considerabil accesul cetățenilor la documentele epocii comuniste și la îmbunătățirea activității cercetătorilor acestei perioade.

Poate ar fi util în acest context să subliniez că SRI este singura dintre instituțiile deținătoare de arhivă a fostei Securități care și-a îndeplinit astfel datoria legală și morală față de societate până acum. De asemenea, am evitat constant să reacționăm, chiar și atunci când au avut loc multiple atacuri politice, incorecte împotriva instituției și a mea personal.

În mandatul meu, Serviciul a trecut printr-o amplă reformă teritorială, iar astăzi, ca efect, suntem o instituție mai suplă, mai eficientă, mai respectată în țară și în străinătate.

Am susținut includerea, la Academia Națională de Informații, a unor cursuri despre totalitarism pentru ca noile generații de ofiteri să fie pregătite în spirit democratic. Am auditat și reformat întreaga școală doctorală astfel încât astăzi avem mecanisme transparente și respectate academic în procesul de acordare a titlului de doctor.

Numărul tinerilor care vor să se înscrie în SRI a crescut în ultimii ani, iar structura noastră este un partener de încredere în NATO și UE, unde furnizam un număr însemnat de informații, în contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei purtat de Federația Rusă.La începutul anilor 90, ca tânăr absolvent, am fost la proteste publice pentru a cere aplicarea lustrației și pentru o reformă morală în societate. Și cred în continuare că toate aceste procese ar fi trebuit să fi fost demarate și finalizate în anii 90, pentru că multe din problemele curente își au radacini în perioadele tulburi de atunci.

Repet ce am mai spus în ultimii ani - înțeleg personal foarte bine ce înseamnă abuzul unui stat cu instinct nedemocratic împotriva cetățenilor săi și, tocmai de aceea, cât timp voi fi într-o funcție publică, voi lupta pentru ca astfel de abuzuri să nu se mai repete", a conchis el.