Prevederea a fost introdusă în 2018 de Coaliția PSD-ALDE și făcea parte din pachetul de modificări ale Legile Justiției, mai exact a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Măsura nu a intrat niciodată în vigoare. Pe 10 decembrie 2019, Comisia juridică a Senatului a decis prorogarea termenului de intrare în vigoare a pensionării anticipate până la 1 ianuarie 2022.

Potrivit articolului abrogat luni, judecătorii și procurorii puteau să iasă la pensie la 45 de ani. Astfel, acum se revine la pensionarea magistraților la 60 de ani și cu o vechime de cel puțin 25 de ani.

Șefa Comisiei juridice din Senat, liberala Iulia Scântei, afirmă că "metoda aleasă de PSD pentru  permite ieșirea la pensie cu doar 20 de ani de vechime nu doar că încuraja golirea instanțelor prin pensionarea a 30% dintre magistrați, dar ar fi limitat accesul la justiție al românilor, lungind durata proceselor și a anchetelor penale". 

Senatoarea prezintă niște date care arată că, în cursul anului 2020, au ieșit la pensie 296 de magistrați (167 de judecători și 129 de procurori), iar în primele trei luni ale lui 2021 au depus dosare de pensionare 124 de magistrați (97 de judecători și 27 de procurori).

"Acest flux se înregistrează în condițiile în care, potrivit datelor furnizate de CSM, sistemul judiciar din România are un deficit de 1.193 de posturi neocupate în întreaga țară (616 judecători și 577 procurori)", a mai precizat Scâintei.

Șefa Senatului, Anca Dragu, a declarat luni că respingerea prevederii va asigura continuarea funcționării instanțelor.

"Pensionarea magistraților să revină în coordonatele Legii 303/2004. Acest proiect asigură continuarea funcționării instanțelor, pentru că s-ar fi creat goluri semnificative de magistrați dacă se accepta această pensionare anticipată accelerată. Este un proiect PNL - USR PLUS pe care îl susține oată Coaliția", a spus Anca Dragu.