În urma alegerilor europarlamentare de duminică, la care mii de români din Diaspora au stat câteva ore pentru a vota sau nu au mai ajuns să o facă, lideri ai partidelor politice, președintele, Autoritatea Electorală Permanentă și societatea civilă cer reglementarea votului electronic sau prin corespondență.

Primii care au vorbit despre modificarea legislației electorale au fost reprezentanți ai partidelor de opoziție. Cum problema nu e nouă - ne amintim de cozile uriașe de la alegerile prezidențiale din 2014 - de-a lungul actualei legislaturi, PNL, USR și PMP au depus proiecte de lege privind votul electronic sau prin corespondență, dar acestea zac blocate în Parlament, motivul fiind tergiversarea adoptării lor de către majoritatea PSD-ALDE.

Pe 18 octombrie anul trecut, 36 de liberalii au depus la Senat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.288/2015 privind votul prin corespondență și votul electronic. Pe 18 martie 2019, proiectul a fost respins de senatori.

Comisia juridică și Comisia pentru comunitățile de români din afara țării au adoptat un raport favorabil pentru propunerea legislativă, cu mențiunea că "Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării legii".

În expunerea de motive, inițiatorii explicau atunci că, "prin modul actual în care legile electorale prevăd organizarea secțiilor de votare în străinătate, cetățenii români cu domiciliul în afara granițelor țării sunt împiedicați să-și exercite dreptul de a vota deoarece legile prevăd organizarea secțiilor de votare numai în anumite localități din afara granițelor țării, foarte mulți dintre aceștia fiind obligați să parcurgă mii de kilometri pentru a-și exercita dreptul constituțional". (detalii)

De asemenea, USR a depus, pe 11 martie, un proiect de lege privind organizarea și desfășurarea votului electronic la distanță.

În expunerea de motive, printre altele, Uniunea arăta că "peste 3 milioane de români sunt plecați la muncă în străinătate sau pentru a studia la universități iar pentru acești cetățeni români cu drept de vot, deplasarea în alte localități unde se află consulate/ambasade pentru a vota poate fi de cele mai multe ori costisitoare, dacă nu chiar imposibilă".

Ei arătau că votul electronic la distanță poate fi folosit pentru toate tipurile de alegeri (locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale), precum și pentru referendumurile naționale ori locale și indiferent dacă alegătorii au domiciliul sau reședința în țară sau în străinătate, iar fiecare cetățean poate vota cu ajutorul unui certificat digital pe care îl obține de la Autoritatea Electorală Permanentă și folosind o aplicație de vot electronic. (detalii)

Pe 15 noiembrie 2018, PMP a organizat dezbaterea "Votul la un click distanță. Perspective pentru introducerea votului electronic la alegerile din România” și a lansat site-ul www.votezelectronic.ro. Nici până acum nu s-a ajuns la un rezultat concret.

Tot PMP a depus, în octombrie 2018, un proiect de lege pentru introducerea votului prin corespondență la alegerile prezidențiale, acesta fiind respins de Senat și blocat la Camera Deputaților. (detalii)

Miercuri, Călin Popescu Tăriceanu, a cărui formațiune nu a reușit să obțină pragul de 5% pentru a intra în PE, a propus ca urnele pentru Diaspora să se deschidă cu o săptămână înainte de ziua alegerilor propriu-zise.

• "Suntem în fața unei situații la care trebuie să găsim o soluție pozitivă pentru ca această aglomerare să nu se mai producă și să nu se mai repete situația în care unii dintre români nu pot să voteze. Propunerea noastră este să se facă vot anticipat prelungit, adică secțiile de votare să fie înființate și deschise cu cel puțin o săptămână înaintea votului și va exista o săptămână deschisă secția de vot astfel încât și cei care locuiesc în zone mai îndepărtate să poată să vină și să își exercite votul neîngrădit", a spus Tăriceanu.

Și președintele Klaus Iohannis a anunțat că va înființa la nivelul Administrației Prezidențiale o comisie mixtă care va începe să lucreze pentru rezolvarea problemelor care apar la votul din Diaspora. 

• "Am văzut cu toții, cu mare tristețe și cu multă supărare, imaginile cu mii și mii de români stând la cozile interminabile, oameni care au mers dimineața la vot și au ajuns să voteze seara. Oameni care au mers la prânz la vot, au stat până seara și nu au mai apucat să voteze. Probleme peste probleme. Aceste probleme trebuie rezolvate însă urgent, fiindcă vine următorul tur de scrutin, în toamna acestui an avem prezidențiale și, fiindcă nu am încredere în Guvern să găsească soluții rapide și corecte, voi înființa la nivelul Administrației Prezidențiale o comisie mixtă care va începe să lucreze", a spus, miercuri, Klaus Iohannis.

De asemenea, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mitulețu-Buică, a cerut constituirea unui grup de lucru interinstituțional care să vizeze identificarea soluțiilor de eficientizare a proceselor electorale, în vederea introducerii votului electronic prin corespondență până la alegerile prezidențiale din acest an și a eliminării din secțiile de votare a listelor electorale tipărite.

"Președintele AEP a informat cu privire la numărul solicitărilor telefonice și electronice din ziua alegerilor și la modul eficient în care au fost comunicate informațiile solicitate. Totodată, a făcut referire la funcționarea în parametri normali a Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal în ziua votării. Directorul general al Direcției generale sistemul informațional electoral național a subliniat că nu s-au înregistrat evenimente semnificative care să afecteze infrastructura informațională și a reiterat faptul că repartizarea mandatelor va fi efectuată după colectarea datelor finale de pe o stație-computer securizată și certificată de CERT-RO", transmite AEP printr-un comunicat de presă.

Victor Ponta, criticat în 2014 când a candidat la alegerile prezidențiale pentru că a împiedicat votul în diaspora, a declarat pe 27 mai că susține introducerea votului electronic.  

• ”În 2014, eu am greșit, ascultându-l pe șeful meu de campanie, domnul Dragnea, și am pierdut alegerile, pentru că Guvernul nu a fost în stare să le organizeze. Este inimaginabil ca după 5 ani să faci aceeași greșeală, să nu înveți să o îndrepți. Să nu vă închipuiți că am vrut în 2014 să pierd alegerile. Nu am vrut. Am făcut o greșeală gravă și am plătit politic pentru ea, însă eram absolut convins că, în 2019, după lecția învățată, mai ales că e vorba de aceleași persoane, tot domnii Dragnea și Meleșcanu, nu mai repetă greșeala. E incredibil ceea ce s-a întâmplat ieri, e inacceptabil”, a afirmat Ponta.

Legislația românească prevede votul prin corespondență, dar doar la alegerile parlamentare.(detalii)

În 2016, prea puțini români din Diaspora au optat pentru votul prin corespondență - doar 8.889 și-au exprimat dorința în acest sens. (detalii)

+++

Primii pași concreți în introducerea votului prin corespondență au fost făcuți în anul 2010, după alegerile prezidențiale din 2009, iar ministrul de Externe de atunci, Teodor Baconschi, alături de MAI și AEP, a depus un proiect de lege în Parlament, dar acesta s-a lovit de opoziția PSD și PNL. (vezi forma proiectului)

Teodor Baconschi a explicat pentru EurActiv România că votul prin coresondență, dacă este implementat cu măsuri suficiente de siguranță, poate avea succes.

 

• "Eu am propus Guvernului în primă lectură un proiect de lege privind votul prin corespondență, pentru că e singura modalitate prin care votul în Diaspora se poate practica democratic, civilizat și scăpăm în felul acesta de scandalul obstrucționării votului, din motive politice sau logistice. Sunt adeptul adoptării unei legi fie pentru votul electronic, fie pentru votul prin corespondență, el fiind practicat și în alte națiuni democratice care ne pot oferi oricând exemple de legislație în acest sens. Dacă este implementat cu măsuri suficiente de siguranță, holograme, plic în plic, baze de date, scriere în registrul electoral, se poate păstra validitatea și transparența acestuia",

 

a declarat Baconschi.

El a mai precizat că votul prin coresondență și cel electronic sunt modalitatea prin care patru milioane de români, cât se estimează că trăiesc în afara țării, pot vota fără a mai fi nevoiți să stea ore bune la cozi, unii după ce au străbătut sute de kilometri pentru a ajunge la cea mai apropiată secție de votare.

"Cred că la votul electronic ar putea fi niște riscuri mai mai greu de gestionat, dar la votul prin corespondență, nu. E singura modalitate prin care patru milioane de concetățeni români pot să ia parte la viața națiunii, pentru că, oricât de mari sunt cozile în Diaspora la orice scrutin, ele nu reprezintă decât 5% din masa cetățenilor români stabiliți în alte state UE", a conchis fostul ministru de Externe.