Serviciul Român de Informații (SRI) și-a prezentat miercuri bilnațul de activitate pe anul 2021. Evenimentul a fost secret, iar președintele Klaus Iohannis participă.

UPDATE

Printr-un comunicat de presă, SRI a transmis că miercuri, la sediul central al Serviciului Român de Informații a avut loc analiza generală a activității instituției pentru anul 2021. La eveniment au participat, alături de conducerea SRI, președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și membrii Comisiei de control a activității SRI.

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a prezentat principalele linii de evoluție instituțională pentru următoarea perioadă, legate de dinamica amenințărilor cyber, gestionarea valului de migranți, riscurile asociate stabilității sociale, recurența comportamentelor de radicalizare cu perspectivă teroristă și emergența tot mai pregnantă a fenomenului „fake news”.

Referitor la activitatea Serviciului de anul trecut, Hellvig a amintit și procesul de predare către CNSAS a întregului volum de documente de arhivă preluate de la fosta Securitate și care nu mai fac obiectul securității naționale.

„Privind retrospectiv la activitatea din anul precedent, pot afirma că SRI și-a îndeplinit misiunile în toate zonele de responsabilitate. Datele incluse în Raportul de evaluare, dar, mai ales, faptul că România este un stat sigur – inclusiv unul care poate oferi refugiu și sprijin celor care fug din calea războiului - sunt grăitoare în acest sens", a spus șeful SRI.

El a mai spus că SRI a transmis în 2021 peste 4.700 de informări beneficiarilor din plan central și aproape 1.900 de informări celor din plan local. Au fost derulate, doar în domeniile antiterorist și al amenințărilor transfrontaliere, peste 400 de măsuri de prevenire, iar în domeniul cibernetic, peste 70 de astfel de demersuri. Am obținut succese operaționale în domeniul contraspionajului și al securității economice

Klaus Iohannis a apreciat eforturile pe care SRI le-a depus pentru îndeplinirea obiectivelor de securitate națională și a angajamentelor asumate în format aliat și european, în contextul unui mediu de securitate cu grad ridicat de impredictibilitate: pandemia de COVID-19 și războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

„Sunt convins că SRI va continua să ofere suportul informativ al deciziei strategice cu aceeași promptitudine și la aceleași standarde de performanță. Astfel, Serviciul Român de Informații va continua să contribuie la creșterea capacității de reacție a statului român la provocări, amenințări sau crize, indiferent de natura lor. Merită, de asemenea, subliniat modul în care Serviciul a cooperat cu celelalte instituții din Sistemul național de securitate, precum și cu serviciile aliate și partenere.

Premierul Nicolae Ciucă a subliniat că „în acest context complicat, SRI a reprezentat un partener de încredere pentru Guvernul României. Informările transmise de dumneavoastră au adus un plus important de cunoaștere membrilor echipei guvernamentale, oferindu-le suportul atât de necesar pentru fundamentarea unor decizii care adesea nu au fost simple.

De asemenea, președintele Comisiei de control a activității SRI, Ioan-Cristian Chirteș, a adus în atenție importanța culturii de securitate „la nivel individual, în cadrul companiilor și a instituțiilor publice, inclusiv în rândul clasei politice. O cultură de securitate puternică, dublată de o mai bună comunicare cu societatea civilă și creșterea transparenței la nivelul instituțiilor responsabile cu realizarea securității naționale, sunt premisele găsirii echilibrului necesar realizării apărării statului și a cetățenilor, într-o democrație consolidată”.

+++

Premierul Nicolae Ciucă a fost și el la SRI, însă pe agenda sa publică nu a figurat acest lucru.

Nici Biroul de presă al Guvernului nu a făcut vreun anunț în acest sens și nici nu a dorit să răspundă solicitărilor presei dacă Ciucă a fost sau nu la bilanțul SRI. 

+++

Evenimentul a început la ora 12:00, iar Administrația Prezidențială a anunțat cu câteva minute înainte că Iohannis va lua parte la întâlnire de la sediul central al SRI din București.

Până la anunțul Președinției, prezentarea bilanțului SRI a fost ținută la secret, Serviciul nefăcând niciun anunț despre eveniment și nici nu a oferit detalii despre activitatea sa de anul trecut și nici nu a trimis invitații presei să ia parte la întâlnire.

Conform Legii nr. 14 din 1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, activitatea SRI este controlată de Parlament. La art. 23 scrie că anual, sau când Parlamentul hotărăște, directorul SRI prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuțiilor ce revin Serviciului, potrivit legii.

Șeful SRI, Eduard Hellvig, este în funcție din 2015, iar în 2016 a oferit ultimul său interviu. De atunci, activitatea structurii este ținută în mare parte la secret, iar Parlamentul, care exercită controlul asupra activității SRI, dezbate și aprobă rapoartele de activitate în mare grabă.

Vineri, Eduard Hellvig a avut prima ieșire publică de când a izbucnit scandalul pachetului de legi privind securitatea națională și a declarat atunci că "dezbaterea este centrată doar pe SRI, ceea ce poate da de gândit". (Detalii)

Eduard Hellvig, apropiat al PNL, dar mai apropiat e de Klaus Iohannis

Eduard Hellvig a fost, la momentul propunerii lui în funcție, europarlamentar PNL și considerat un apropiat al presedintelui Klaus Iohannis, alaturi de care a stat in campania prezidentiala. Hellvig a fost extrem de apropiat si de fostul presedinte al PNL, Crin Antonescu, fiindu-i chiar consilier personal, iar inainte a fost membru al PC. Hellvig a lucrat intr-o firma a lui Dan Mihalache, conform HotNews.ro.

Acesta a fost europarlamentar din 2013, precedenta functie fiind cea de ministru al Dezvoltarii in Guvernul USL. El a demisionat insa la scurt timp dupa numirea in functie, dupa ce ANI a comunicat public ca liderul liberal ar fi in conflict de interese.

Hellvig a a intrat în politică în 1998, fiind consilierul fostului vice-președinte al PNL, Horia Rusu. A detinut in perioada 2001-2003 functia de director general al Institutului de Studii Sociale, Bucuresti. A fost deputat PC in mandatul 2004-2008 si europarlamentar pe o perioada de 5 luni. Dupa ce a pierdut nominalizarea pe un post eligibil de europarlamentar, paraseste barca conservatorilor si trece la PNL.

In 2008 candideaza din partea PNL Oradea la alegerile parlamentare, dar pierde. Devine consilierul personal al presedintelui PNL, Crin Antonescu. Dupa ce Antonesu pierde alegerile prezidentiale din 2009, Hellvig se retrage la Oradea.

Din 2009, este Doctor in Stiinte Politice al Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative, Bucuresti.

In mai 2011, Crin Antonescu l-a numit Eduard Hellvig secretar general al PNL în locul lui Radu Stroe.